FOTO Hanul Manuc, ultimul caravanserai din Europa
Constantin Şerban Cantacuzino, stăpânul actual al hanului, povesteşte cum va reda farmecul vechiului monument istoric care a fost şi a rămas un simbol al Bucureştilor.
Hanul Manuc (cunoscut ca Hanul lui Manuc), unul dintre cele mai vechi monumente istorice ale Bucureştiului, încearcă să-şi recupereze farmecul de altădată. După mai bine de două secole de istorie, bătrânul stabiliment se străduieşte să-şi regăsească locul meritat în geografia culturală a Capitalei şi nu numai.Cel care îi reconstruieşte imaginea de ultim caravanserai din Europa (aşa cum era cunoscut hanul) e Constantin Şerban Cantacuzino, proprietarul monumentului istoric. „Hanul nostru apare în toate broşurile de turism internaţional" spune urmaşul Cantacuzinilor. „Ţinem mult la valoarea lucrărilor"De la retrocedarea definitivă a hanului, în 2007, moştenitorul bijuteriei arhitecturale a investit în restaurare mai bine de două milioane de euro. Ce au lăsat comuniştii în urmă? „După naţionalizare, hanul găzduia personalul Spitalului nr. 2. Încă nu ştiu ce înseamnă asta. Fiecare locatar a tratat locul ca pe casa lui şi astfel au aruncat din camere tot mobilierul existent", povesteşte proprietarul. La retrocedare au apărut alte probleme. „Singura piesă de mobilier care a supravieţuit comunismului a fost o pendulă. Era un simbol al vechiului han, dar era pe fişa de inventar a fostului administrator care a găsit de cuviinţă să plece cu ea". I-au trebuit ani de străduinţă şi de persuasiune pentru a recupera valoroasa piesă.
CLICK AICI PENTRU GALERIE FOTORestaurarea merge greu pentru că, stirpe nobiliară, Constantin Şerban Cantacuzino nu vrea să facă rabat de la niciun detaliu. În plus, suma care trebuie investită nu e de neglijat, iar autorizaţiile necesare pentru orice modificare adusă construcţiei nu se obţin uşor fiind vorba de un monument istoric. „Toate renovările făcute până acum au fost doar spoieli. Noi ţinem mult la valoarea lucrărilor pentru că ele dau autenticitate locului." După retrocedarea din 2007, stabilimentul a fost închis pentru trei ani până când în 2010 se deschide cafeneaua. Apoi, în primăvara anului 2011 se deschid bistroul, grădina de vară şi restaurantul.Camerele, în renovare
Proprietarul speră ca în maximum două săptămâni, grădina de vară a hanului să fie funcţională. Turiştii vor putea savura o halbă de bere şi un mititel în ambianţa construită cu grijă de restauratori. El se străduieşte ca până la toamnă, cele 32 de camere, câte numără hotelul, să poată fi închiriate.
„Cei mai mulţi bani trebuie să îi investim în mobilier, pentru că fiecare cameră va fi diferită, iar piesele de mobilier trebuie căutate pe la licitaţii". Pe lângă grădină de vară şi hotel, hanul mai are un bistro, două restaurante, o cafenea şi mai multe saloane mobilate şi ele cu piese aduse din străinătate.Destinaţia pe care proprietarul vrea să o dea hanului e aceea de centru cultural. „Turismul cultural poate fi soluţia noastră pentru promovarea Bucureştiului. Ne putem axa pe acest gen de turism, dar pentru asta ne trebuie răbdare şi pricepere. Mă bucur să văd că autorităţile locale au priceput că este o prioritate să avem o zonă cu care să ne putem mândri, cultural şi istoric", a explicat Şerban Cantacuzino.El a adăugat: „Până acum nu avem contracte cu agenţiile de turism internaţional pentru că vrem ca totul să fie funcţional, cei care ne calcă pragul să se poată bucura de tot ce avem de oferit. Sigur că am fi putut deschide, chiar din momentul în care ne-a fost retrocedat, dar pentru mine imaginea contează enorm. Sunt deranjat de spoielile cu care proprietarii din România vor să facă profit", a conchis urmaşul Cantacuzinilor.
"Noi ţinem mult la calitatea lucrărilor pentru că ele dau autenticitate locului.''Şerban Cantacuzino proprietarul Hanului ManucIstoria Hanului ManucÎn 1806, Manuc Bei Mârzaian, un negustor armean, ajunge în capitala Ţării Românești, şi este silit să se stabilească aici din pricina războiul ruso-turc. În a doua jumătate a aceluiași an începe construcţia hanului, ce va fi terminată în 1808. Hanul trece din proprietar în proprietar, fără a fi îngrijit, astfel încât, după cutremurul din 1838, ajunge într-o stare precară. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, intră în posesia lui Lambru Vasilescu, este reparat şi transformat în Hotel Dacia, care începe să fie centru monden pentru balurile vremii, spectacole de teatru şi dineuri.
Hanul a fost şi locul unor întâlniri politice importante:aici s-au purtat negocierile care au dus la încheierea păcii în urma războiul ruso-turc din 1812. Tot aici s-au dus discuţiile premergătoare intrării României în Primul Război Mondial. De asemenea, aici a fost semnat actul conform căruia România ceda Basarabia ruşilor. Restaurat ultima oară la începutul anilor '90, hanul şi-a păstrat arhitectura în stil brâncovenesc, cu arcade mari şi terase care înconjoară curtea interioară.
