┬źFemeile ├«n via╚Ťa neamului nostru┬╗, de Nicolae Iorga, ├«mpreun─â cu ziarul ┬źAdev─ârul┬╗ jpeg

┬źFemeile ├«n via╚Ťa neamului nostru┬╗, de Nicolae Iorga, ├«mpreun─â cu ziarul ┬źAdev─ârul┬╗

­čôü Carte
Autor: Redactia Adevarul

ÔÇ×Femeile ├«n via╚Ťa neamului nostruÔÇť, cu subtitlul ÔÇ×Chipuri, Datini, Fapte, M─ârturiiÔÇť, de Nicolae Iorga, care apare luni, 5 martie, la pachet cu ziarul ÔÇ×Adev─ârul,ÔÇť este o edi╚Ťie de colec╚Ťie, prima retip─ârire dup─â 1911, publicat─â de Paul Editions.

Pe 19 februarie, ├«mpreun─â cu ÔÇ×Adev─ârulÔÇť au mai ap─ârut volumele ÔÇ×Dragobete. S─ârb─âtoarea iubirii la romaniÔÇť, iar pe 26 februarie ÔÇô ÔÇ×C├ónd era bunica fat─â. Femeile de odinioar─âÔÇŁ. Pre╚Ťul pachetului, ziar ╚Öi carte, este de 12,99 de lei.

Portrete de doamne de alt─âdat─â

Nicolae Iorga (1871-1940) reconstruie╚Öte portretul femeii din spa╚Ťiul rom├ónesc ├«ncep├ónd din secolul al XVI-lea ╚Öi p├ón─â ├«n secolul XX, s─âv├ór╚Öind astfel un act de recuperare a unei p─âr╚Ťi din trecutul rom├ónilor adeseori uitat sau foarte pu╚Ťin cunoscut. Nicolae Iorga urm─âre╚Öte imaginea femeii ├«n cele patru epoci ├«n care ÔÇ×se desfaceÔÇť din punct de vedere politic trecutul rom├ónilor: cea dint├ói, a neat├órn─ârii, cea de-a doua, ÔÇ×a unei suspuneri cinstite ╚Öi cru╚Ť─âtoare fa╚Ť─â de TurciÔÇť, respectiv cea de-a treia, ÔÇ×ascultarea des─âv├ór╚Öit─â de ace╚Öti st─âp├óniÔÇť.

Dup─â 1850, ├«ncepe epoca a patra, prezentul lui Iorga, o epoc─â de ÔÇ×neat├órnare nou─âÔÇť. Istoricul descrie c├óteva chipuri de doamne, fetele L─âpu╚Öneanului, fiicele Chiajnei ╚Öi ale lui Mircea Ciobanul, o descrie pe doamna Ecaterina a lui Alexandru-Vod─â Munteanului, pe doamna Velica, iubita lui Mihai Viteazul ╚Öi st─âp├óna Ardealului, dar ╚Öi pe doamna lui Ieremia-Vod─â.

Contradic╚Ťiile femeii de odinioar─â

Un Iorga feminist este o construc╚Ťie oximoronic─â ar spune cititoarele sau cititorii istoricului enciclopedist, autor de cercet─âri de tip tradi╚Ťional: istorii ale domniilor, geneaologii de familii domnitoare, istorii ale bisericii, ale armatei, ale rela╚Ťiilor comerciale. Cu toate acestea, ÔÇ×Femeile ├«n via╚Ťa neamului nostruÔÇť ne ofer─â o nou─â perspectiv─â asupra istoriei noastre, care valideaz─â teza c─â interpretarea trecutului nu mai trebuie s─â fie o ├«n╚Öiruire de eroi, regi sau victorii ├«n b─ât─âlii.

318x425 jpg jpeg

Informat─â asupra modelor occidentale, dar constr├óns─â de rigorile orientale s─â-╚Öi reprime tenta╚Ťiile necurate; preocupat─â de apari╚Ťiile publice, dar trimis─â s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â rolul de mam─â ╚Öi gospodin─â ÔÇô iat─â doar c├óteva dintre contradic╚Ťiile unei femei apar╚Ťin├ónd unei lumi demult apuse. Iorga reconstruie╚Öte din fr├ónturi de fresc─â, din scrisori de Doamne ╚Öi Domni╚Ťe, portretul femeii de pe plaiurile rom├óne╚Öti.

Pornind de la doamnele ├«nv─â╚Ťate de p├ón─â la 1600, istoricul trece prin scrisorile grece╚Öti ale Doamnei Ecaterina (1576-1587), surprinz├ónd cu umor cultura femeilor din veacul al XVII-lea ╚Öi al XVIII-lea. Iorga le vede pe femeile din acele vremuri muze inspiratoare pentru poezia noastr─â veche. ├Än volum, istoricul trece ├«n revist─â cum era ├«nv─â╚Ť─âm├óntul fetelor la ├«nceputul veacului al XIX -lea. Nicolae Iorga vorbe╚Öte despre femeile traduc─âtoare din acea perioad─â, despre ├«nv─â╚Ť─âm├óntul fetelor ├«n epoca ÔÇ×Regulamentului OrganicÔÇť, mai exact despre pensioanele din acea vreme, aloc├ónd ╚Öi un capitol despre locul doamnelor noastre ├«n literatura romantic─â.

ÔÇ×Despre Doamnele noastre se poate vorbi din dou─â puncte de vedere: ├«nt├ói din acel al originii lor ╚Öi apoi din acela, nu mai pu╚Ťin ├«nsemnat, al rostului pe care-l aveau la Curtea petrecerilor sau la Curtea afacerilor. Ici ╚Öi colo se prind de la sine ├«n aceast─â b─ât─âtur─â de idei florile str─âlucitoare, vii ale caracterelor, ispr─âvilor ╚Öi suferin╚Ťelor acestor DoamneÔÇť, spune Nicolae Iorga.

Istoricul spune c─â a ad─âugat ÔÇ×m─ârturii, scrisori, foi de zestre care m├óntuie cartea, ilustra╚ŤiiÔÇť. De asemenea, Iorga subliniaz─â c─â, ├«n carte, ÔÇ×vom reg─âsi toate scrisorile de doamne ╚Öi jup├ónese ce le-am aflat p├ón─â acum ╚Öi o alegere de foi de zestre din toate clasele sociale, precum ╚Öi c├óteva testamente, care ne ├«ng─âduie, mai mult dec├ót ╚Öi scrisoarea cea mai intim─â ╚Öi mai sincer─â, s─â vedem cel mai des─âv├ór╚Öit adev─âr al sufletelorÔÇť.