Egiptul îşi cere comorile înapoi
Zahi Hawass, directorul Consiliului Suprem al Antichităţilor Egiptene, a anunţat recent că va convoca o şedinţă extraordinară pentru a analiza formalităţile necesare pentru a cere oficial retrocedarea celor două piese.
Bustul lui Nefertiti, cu o vechime de aproximativ 3.400 de ani, a fost descoperit în 1912 în sudul Egiptului de arheologul german Ludwig Borchardt. Egiptul a cerut retrocedarea lui, fără a avea însă succes, încă din anii 1930.
Zahi Hawass a declarat că, după ce a fost descoperită, statueta a fost acoperită cu argilă pentru a trece neobservată şi a fost trimisă cu un vapor în Germania.
Potrivit lui Hawass, Ludwig Borchardt a minţit atunci când a scris în documentele de transport că bustul era din ghips şi aparţinea unei prinţese regale, „ştiind foarte bine că era vorba de o statuetă din calcar a reginei Nefertiti“.
„Aceasta confirmă informaţiile noastre potrivit cărora statueta a părăsit Egiptul într-o manieră lipsită de etică, fiind o dovadă de fraudă şi înşelătorie din partea Germaniei în acea perioadă“, a adăugat Zahi Hawass. Faptul că Ludwig Borchardt a ascuns statuia timp de 10 ani înainte de a o expune în public reprezintă o altă dovadă a scoaterii ilegale a bustului din Egipt, a mai spus Hawass.
Friederike Seyfried, directoarea Muzeului Egiptean şi a Colecţiei de papirusuri din cadrul Neues Museum din Berlin, susţine că achiziţia s-a făcut pe cale legală, în 1913, insistând asupra pericolelor care implică deplasarea unei sculpturi „fragile“. În plus, au fost prezentate documente care dovedesc scoaterea legală a statuii din ţara de origine. Bustul a fost expus pentru prima oară în public în 1924, înainte de a fi transferat la Muzeul Egiptean din Berlinul de Vest.
Piatra Rosetta, motiv de ceartă cu Marea Britanie
În afara bustului lui Nefertiti, Egiptul cere și restituirea celebrei Piatre din Rosetta, care a permis descifrarea hieroglifelor, expusă de peste 200 de ani la British Museum din Londra.
Piatra din Rosetta este o stelă egipteană, datând din anul 195 înaintea erei noastre, din timpul regelui Ptolemeu al V-lea. Piatra, din granit negru, cu o formă rectangulară, are trei inscripţii în trei scrieri diferite-hieroglifică, demotică şi greacă. Folosind inscripţiile de pe artefact, Jean-François Champollion a reuşit să identifice metoda de traducere a scrierii hieroglifice. Piatra a fost descoperită în anul 1799, în oraşul egiptean Rosetta, situat în delta Nilului, în timpul expediţiei franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Importanţa acestei stele a fost remarcată imediat, în versiunea greacă specificându-se că este vorba despre acelaşi text, în toate cele trei scrieri. Între 1799 si 1801 a fost păstrată şi studiată la Cairo, atunci realizându-se primele sale copii. În 1801, la retragerea armatei franceze, a fost reţinută de către trupele engleze şi, în 1802, a fost adusă în Anglia, apoi expusă la British Museum.
„Ea aparţine Egiptului, ea ar trebui să revină în Egipt“, a declarat Zahi Hawass, considerând „inexactă“ afirmaţia potrivit căreia Piatra din Rosetta face parte din patrimoniul cultural mondial.
„Este inexact, ea face parte doar din cultura egipteană. Noi v-am oferit-o ca pe un dar pe termen scurt, acum trebuie să recuperăm acest dar“, a explicat Zahi Hawass, care solicită restituirea artefactului. Conflictul dintre cele două instituţii a pornit de la refuzul celor de la British Museum de a împrumuta vestigiul oficialităţilor egiptene. Britanicii au invocat insecuritatea muzeelor din Cairo, fapt ce l-a iritat pe directorul Consiliului Suprem al Antichităţilor Egiptene.
Acesta a spus că a renunţat la ideea obţinerii unui împrumut temporar, în schimb a replicat dur:„Noi nu suntem piraţii din Caraibe. Suntem o ţară civilizată. Dacă semnez un contract cu British Museum, o vom restitui. Am decis, în cele din urmă, să nu mai cerem împrumutarea Pietrei din Rosetta, ci să cerem restituirea ei permanentă Egiptului. Pentru că este un «simbol» al identităţii egiptene“.Roy Clare, unul dintre directorii celebrului muzeu londonez, i-a răspuns că acea stelă este „un simbol mondial“.
Zahi Hawass a precizat că 12 ţări se vor reuni anul viitor, la Cairo (Egipt), pentru a alcătui o „listă de dorinţe“ care va cuprinde obiectele răspândite în lumea întreagă a căror restituire o vor cere pe cale oficială.
