Efectele războaielor

Cine ar fi crezut că în secolul al XXI-lea vom avea un război pe scară largă în Europa? Că vom avea un război hibrid ideologic, generalizat la scară globală? Că vom avea un război împotriva ordinii internaţionale de după Al Doilea Război Mondial și de după încheierea Războiului Rece?

Cu doi-trei ani în urmă, toată lumea ar fi spus că nu este posibil așa ceva, pentru că o epocă de pace și de comerţ liber este mult mai benefică la nivel global decât una de confruntare militară. Istoria o dovedește, puterile emergente de astăzi nu ar fi existat fără deschiderile și oportunităţile oferite de acest tip de aranjament global.

Dar nu toţi gândesc în acești termeni. Crizele suprapuse, de la criza financiară la criza climatică, și-au pus amprenta asupra modului în care oamenii percep realitatea. Temerile și fricile născute în ultimul deceniu, la care s-au adăugat brusc războiul din Europa şi cel din Orientul Mijlociu, hrănesc din plin orientările antisistem, nemulţumirile și furia împotriva ordinii existente.

Sigur, istoria nu se repetă, pentru că oamenii din trecut nu mai există astăzi și istoria se poate scrie numai despre trecut. Dar greșelile pe care le-au făcut generaţiile anterioare nu dispar de la sine.

Timpul trece, generaţiile se duc și memoria pălește. Ceea ce a fost relevant pentru oamenii de acum 50 de ani poate nu mai contează la fel de mult pentru cei de astăzi. Atunci, oamenii se gândeau cum să nu mai facă posibil un alt război mondial.

Astăzi, schimbările climatice au devenit pentru foarte mulţi oameni o ameninţare existenţială. La fel cum pentru alte categorii, cum sunt producătorii agricoli, măsurile de protecţie a mediului au devenit o ameninţare existenţială. Puse împreună, cele două temeri existenţiale duc la conflict social și politic.

Peste tot în Europa sunt proteste ale fermierilor faţă de măsurile de prevenire a schimbărilor climatice care le afectează activitatea. Pe de altă parte, diluarea acestor măsuri sau renunţarea la ele va exacerba criza de mediu, ale cărei efecte vor lovi în primul rând în fermieri. Secetele severe au devenit un fenomen obișnuit care afectează ţările cu cel mai dezvoltat sector agricol din Europa.

Migraţia ilegală, sănătatea publică după pandemie, situaţia economică sunt alte temeri mari cu care se confruntă oamenii din prezent. Când se va scrie istoria, istoricii de mâine le vor analiza rolul. Dar istoria nu s-a scris încă.

Textul a fost publicat în numărul 265 al revistei „Historia”, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 februarie - 14 martie, și în format digital pe platforma paydemic.