Dmitri Medvedev, declarație halucinantă: „Românii nu sunt o naţiune”
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte ale Consiliului Securităţii, a declarat vineri că rezoluţia Parlamentului European privind returnarea aurului românesc trimis pentru păstrare în Rusia în 1916-1917 este o „obrăznice” şi că Uniunea Europeană „nu poate fi decât trimisă la dracu”. Mai mult, Medvedev susține că „românii, după cum ştiţi, nu sunt o naţiune”, relatează Agerpres.
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României pe care şi l-a însuşit ilegal.
În rezoluţie, eurodeputaţii subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul naţional al României, trimis în Rusia între 1916 şi 1917 pentru a fi păstrat în siguranţă, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia.
„Ei bine, nici măcar nu ştiu cum să răspund la o asemenea obrăznicie”, a reacţionat fostul preşedinte rus pe pagina sa din VKontakte (Facebook-ul rusesc), declarând că UE „a furat” active ruseşti în valoare de 300 de miliarde de dolari, iar acum „cere returnarea ‘aurelului'” Bucureştiului, potrivit TASS.
„În limba rusă nu mai ai cum să spui, poţi doar să-i trimiţi …”, a afirmat Medvedev, adăugând imediat: „De fapt, ia mai duceţi-vă la dracu!”.
Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei a citat, de asemenea, o remarcă a unuia dintre personajele din filmul „Brat-2” („Fratele -2”) al regizorului rus Aleksei Balabanov: „Într-un cuvânt, e român!”. „Românii, după cum ştiţi, nu sunt o naţiune, ci un fel de a fi”, a spus Medvedev, făcând referire la acelaşi personaj cinematografic.
Medvedev i-a numit pe liderii europeni „nişte idioţi şi nişte papă-lapte neînsemnaţi”, adăugând că prin decizia lor de a sprijini cererile Bucureştiului au surprins din nou. Fostul preşedinte rus a spus că aurul a fost naţionalizat în 1918 de către autorităţile sovietice „pentru purtarea proastă” a României. URSS, a continuat Medvedev, a refuzat să plătească datoriile Imperiului Rus, iar „România a acceptat asta”, notează TASS.
În plus, în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, Moscova nu a cerut reparaţii pentru acţiunile Bucureştiului din „perioada sa nazistă”, a mai spus Medvedev.
Odiseea tezaurului trimis la Moscova, pe care ruşii nu l-au mai restituit
Toamna anului 1916 a fost cu siguranță cea mai dramatică din istoria României. Înfrângerile suferite atunci de armata română au forțat autoritățile române să abandoneze mai mult de jumătate din teritoriul țării, inclusiv Bucureștiul, și să se retragă la Iași. Se punea însăși problema supraviețuirii statului român. Cu un aliat rus nesigur, care a intervenit tardiv în ajutorul armatei române, viitorul părea sumbru pentru poporul român. Trebuia salvat tot ce mai putea fi salvat, iar tezaurul BNR reprezenta o prioritate nu numai datorită valorii sale, dar și faptului că emisiunea monetară a statului era garantată cu acest stoc metalic.
La 11/24 decembrie 1916, generalul A.A. Mossoloff, ambasador rus la Iași, comunicase Guvernului român că era autorizat de Guvernul rus să semneze protocolul privitor la încărcarea tezaurului într-un tren special. Mossoloff a precizat că „guvernul rus garantează integritatea tezaurului atât în timpul transportului, cât și pe tot timpul rămânerii lui la Moscova”. Încărcarea tezaurului în trenul pus la dispoziție de Rusia a început pe 12/25 decembrie, în gara din Iași, în prezența ambasadorului rus și a reprezentanților BNR și s-a încheiat două zile mai târziu. Trenul a ajuns la Moscova pe 21 decembrie 1916 (3 ianuarie 1917 s.n.), tezaurul fiind depozitat în Sala Armelor din Kremlin. În urma inventarierii, a fost întocmit un proces-verbal semnat de doi reprezentanți ai ministrului de Finanțe rus, de trei delegați ai BNR și de Pierre Guérin, consulul general al României la Moscova, în calitate de reprezentant al Guvernului român. Conform documentului, tezaurul BNR avea o valoare de 314.580.456, 84 lei aur. La acesta se adăugau bijuteriile Reginei Maria, evaluate la 7 milioane de lei aur.
Sub aceleași garanții de securitate, a urmat în vara anului 1917 un al doilea transport la Moscova. În luna iulie 1917, în ajunul confruntărilor de pe frontul din Moldova, informațiile primite de autoritățile române în legătură cu ofensiva pregătită de Puterile Centrale au determinat Guvernul român să ia noi măsuri pentru protejarea avuției naționale. A fost încărcat un nou tren cu tezaurul României. Dintre cele 24 de vagoane, trei aparțineau BNR și conțineau aur în valoare de 574.523, 57 lei, arhiva instituției, precum și titluri de stat, depozite și alte valori. Restul vagoanelor conțineau o parte a arhivelor statului, arhive ale altor instituții publice și private, obiecte de artă din colecțiile muzeelor și din colecții private, odoare mănăstirești de valoare, precum și cărți rare, manuscrise și documente ale Academiei Române etc.
„Toate aceste valori, de orice fel […] se găsesc, începând din ziua în care au fost încredinţate Guvernului rus şi încărcate în vagoane, sub garanţia Guvernului rus în ceea ce priveşte securitatea transportului, securitatea depozitării, precum şi a întoarcerii în România.” Această frază face parte din protocolul încheiat la Iaşi, pe 9 august 1917, odată cu cel de-al doilea transport, și pe care guvernele Rusiei nu au mai respectat-o niciodată.
Însă pentru România problema tezaurului nu este doar o chestiune „istorică”, cum afirmă mereu partea rusă, ci este în primul rând o problemă de onoare naţională, morală și de adevăr.
Mai multe articole despre Tezaurul României trimis la Moscova:
Cum a fost șantajată România de Rusia să trimită la Moscova tezaurul Băncii Naționale
Tezaurul României, marea pierdere după Marele Război
Bancherul Mauriciu Blank și tezaurul României: „Dar pentru Dumnezeu, nu-l trimiteţi în Rusia!”
Tezaurul României la Moscova după 1989: Odiseea continuă
Mai multe pentru tine...
