Descoperirea unor rămăşiţe umane forţează cercetătorii să reexamineze teoria evoluţiei omului
Oamenii de ştiinţă ar putea fi nevoiţi să rescrie istoria privind evoluţia omului modern, după ce o echipă de cercetători israelieni a scos la iveală rămăşite umane vechi de 400.000 de ani.
Până în prezent, cele mai vechi urme de Homo sapiens erau cele găsite în Africa de est şi erau vechi de 200.000 de ani. De curând, au fost descoperite şi alte rămăşiţe în China şi Spania, ceea ce a pus la îndoială teoria potrivit căreia Homo Sapiens ar fi migrat din Africa către Europa şi Asia, prin Orientul Mijlociu.Arheologii de la Universitatea din Tel Aviv au anunţat că au descoperit în peştera Qesem rămăşiţe constând în opt dinţi, despre care spun că sunt vechi de 400.000 de ani, informează Daily Mail. Dimensiunile şi forma dinţilor sunt similare cu cele ale omului modern.
Pe lângă dinţi, partea din scheletul uman care rezistă cel mai mult, cercetătorii au găsit şi resturile unei societăţi umane sofisticate, care folosea unelte ascuţite din piatră pentru a tăia carnea. Au fost găsite, de asemenea, dovezi care sugerează că Homo Sapiens de acum 400.000 de ani foloseau focul, vânau, tăiau şi împărţeau carnea şi chiar efectuat operaţiuni miniere pentru găsirea unor minerale rezistente, folosite pentru unelte."Analiza stalactitelor şi stalagmitelor, cât şi cea a altor materiale descoperite în peşteră indică faptul că locul a început să fie utilizat în urmă cu circa 400.000 de ani. Dinţii descoperiţi în peştera Qessem erau împrăştiaţi prin diversele straturi ale cavernei, unii fiind vechi de 200.000 de ani, alţii, de 400.000 de ani", a explicat arheologul Avi Gopher.Până în prezent, cele mai vechi rămăşiţe umane datau de acum 200.000 de ani şi proveneau din Africa, dar descoperirea cercetătorilor israelieni sugerează că omul modern ar proveni din Orientul Mijlociu.
