Descoperire inedită: papirus vechi de 1500 de ani, cea mai veche amuletă creştină
Un fragment dintr-un papirus grecesc, vechi de 1500 de ani, ce conţine referiri la episodul biblic al Cinei celei de Taină, este considerat de cercetători ca fiind cea mai veche amuletă creştină.
Cel mai probabil, papirusul era împăturit şi purtat într-un medalion sau un pandantiv, ca un fel de talisman de protecţie, explică Roberta Mazza, cea care a observat papirusul în seiful bibliotecii Institutului de Cercetare John Rylands de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie.
„Este o descoperire importantă şi neaşteptată, fiind una dintre primele documente înregistrate care foloseşte magia într-un context creştin şi primul talisman găsit vreodată care face referire la Euharistie – Cina cea de Taină – ca la mana din Vechiul Testament”, afirmă Mazza.
Cercetătorii estimează că fragmentul de papirus provine dintr-un oraş egiptean. Textul inscripţionat pe papirus este o combinaţie între Psalmul 78:23-24 şi Matei 26:28-30, printre altele, a explicat Mazza. „Până azi, creştinii folosesc pasaje biblice ca talismane de protecţie, aşa că amuleta noastră marchează începutul unei importante tendinţe în creştinism”, a continuat cercetătoarea. Practica folosirii de amulete pentru protecţie în faţa pericolelor este împrumutată de creştini de la egipteni, care purtau astfel de talismane norocoase sau de protecţie.
Un fragment din textul papirusului conţine următoarele referiri:
„Temeţi-vă, voi, toţi cei care conduceţi pământul.
Amintiţi-vă, voi, naţiuni şi popoare, că Hristos este Dumnezeul nostru.
Căci el a cuvântat şi toate au apărut, el a poruncit şi toate au fost create;el a pus totul sub picioarele noastre şi ne-a izbăvit de dorinţa duşmanilor noştri.
Dumnezeul nostru a pregătit poporului o masă sacră în deşert şi i-a dat să mănânce mana noului legământ, trupul nemuritor al Domnului şi sângele lui Hristos a fost vărsat pentru noi întru iertarea păcatelor.”
În acea vreme, oamenii considerau că astfel de pasaje aveau puteri magice. În sprijinul acestei idei, pot fi observate cutele de pe papirus, spune Mazza, sugerând că papirusul fusese împăturit într-un pacheţel de 3 pe 10, 5 cm, putând fi ţinut într-o cutie acasă sau purtat la gât.
Amuleta a fost inscripţionată pe spatele unei facturi pentru plata unei taxe pe cereale. „Textul spune că factura a fost eliberată în satul Tertembuthis. Aşadar, putem ghici că persoana care a refolosit-o pentru a scrie amuleta era din acelaşi sat sau din regiunea apropiată, deşi nu putem să excludem şi alte ipoteze”, a declarat Mazza. Satul Tertembuthis era localizat în regiunea Hermoupolis, un oraş antic aflat pe locul în care se află azi oraşul egiptean el-Ashmunein.
Analizele au datat fragmentul între 574 şi 660. Deşi autorul cunoştea Biblia, a făcut numeroase greşeli. „Unele cuvinte sunt ortografiate greşit şi altele sunt în ordinea greşită. Asta arată că a scris din memorie, nu a copiat textul”, a afirmat Mazza.
www.news.discovery.com