Descoperire extraordinar─â: un ora┼č pierdut, despre care se credea c─â e doar o legend─â, ├«┼či dezv─âluie secretele jpeg

Descoperire extraordinar─â: un ora┼č pierdut, despre care se credea c─â e doar o legend─â, ├«┼či dezv─âluie secretele

­čôü Egiptul Antic
Autor: Redac╚Ťia

Un str─âvechi ora┼č egiptean ce s-a scufundat ├«n mare acum 1.200 de ani ├«ncepe s─â dezv─âluie am─ânunte ne┼čtiute despre via┼úa ├«n legendarul port Thonis-Heracleion.

Timp de secole, oamenii au crezut c─â acest ora┼č a existat doar ├«n legende. Homer men┼úiona acest port ┼či bog─â┼úiile sale extraordinare, descriind vizitele Elenei din Troia ┼či ale lui Paris ├«n Thonis-Heracleion, ora┼čul ce avea s─â sf├ór┼čeasc─â sub valurile m─ârii.

Acum un deceniu a ie┼čit la iveal─â c─â ora┼čul Heracleion a existat cu adev─ârat, iar la 10 ani distan┼ú─â de momentul ├«n care scafandrii au ├«nceput s─â descopere comorile acestui ora┼č, arheologii au reu┼čit s─â ├«n┼úeleag─â cum era via┼úa ├«n acest ora┼č ├«n era faraonilor.

Ora┼čul, ce era cunoscut ┼či sub numele de Thonis, a disp─ârut ├«n apele Mediteranei acum aproximativ 1.200 de ani ┼či a fost redescoperit ├«n timpul unei cercet─âri efectuate ├«n apropierea ┼ú─ârmului egiptean la ├«nceputul deceniului trecut.

Acum, cercet─âtorii ├«n┼úeleg rolul crucial pe care acest ora┼č ├«l juca ├«n comer┼ú acum mai bine de un mileniu. Oamenii de ┼čtiin┼ú─â au ajuns la concluzie c─â Heracleion era principala vam─â prin care toate vasele comerciale din Grecia ┼či din alte zone ale M─ârii Mediterane intrau ├«n Egipt.

Arheologii au descoperit r─âm─â┼či┼úele a peste 64 de vase. De asemenea, au fost g─âsite monede de aur ┼či greut─â┼úi din bronz ┼či din piatr─â, ce ofer─â indicii pre┼úioase despre comer┼úul efectuat aici. 

De asemenea, cercet─âtorii au descoperit statui uria┼če, ce ├«nf─â┼úi┼čau diferi┼úi zei, ┼či c├óteva sute de statui mai mici ale unor zei mai pu┼úin importan┼úi.

Arheologii au mai descoperit dale de piatr─â inscrip┼úionate ├«n greaca antic─â ┼či ├«n egiptean─â. Scafandrii au identificat zeci de sarcofage mici, despre care se crede c─â au con┼úinut c├óndva animale mumificate ce au fost sacrificate pentru a-i ├«mbuna pe zei.

image

Faraonul, regina ┼či zeul Hapi, ├«nf─â┼úi┼ča┼úi de statui de peste 5 metri ├«n─âl┼úime / ┬ę Franck Goddio/Hilti Foundation/Christoph Gerigk

ÔÇ×Excav─âm un ora┼č major, iar situl prezint─â condi┼úii extraordinare de conservare. Acum ├«ncepem s─â studiem zonele mai interesante, ce ne permit s─â ├«n┼úelegem cum ar─âta via┼úa ├«n aceast─â metropol─â. Descoperirile ne permit s─â avem o imagine bogat─â a comer┼úului care era desf─â┼čurat aici ┼či despre natura economiei maritime ├«n Perioada T├órzie a Egiptului. Am descoperit m─ârfuri aduse din Grecia ┼či de c─âtre fenicieni. De asemenea, am g─âsit c├óteva sute de statuete ale zeilor, iar acum ├«ncerc─âm s─â identific─âm templele acestor zei ├«n ora┼č. Vasele descoperite sunt foarte interesante, fiind vorba despre cel mai mare num─âr de vase antice descoperite ├«ntr-un singur loc. P├ón─â acum am g─âsit peste 700 de ancoreÔÇŁ, explic─â dr. Damian Robinson, directorul Oxford Centre for Maritime Archaeology din cadrul Universit─â┼úii Oxford.

Cercet─âtorii au lucrat al─âturi de realizatorii unui documentar pentru a crea o reconstruc┼úie tridimensional─â a ora┼čului.

image

├Än centrul s─âu se g─âsea un templu uria┼č dedicat zeului Amun-Gereb, zeul suprem al egiptenilor ├«n acea perioad─â.

image

Franck Goddio ┼či scafandrii din echipa inspecteaz─â statuia unui faraon. Gigantica structur─â m─âsoar─â peste 5 metri, fiind descoperit─â ├«n apropiere de templul principal din Heracleion / ┬ęFranck Goddio/Hilti Foundation, photo:Christoph Gerigk

De aici pornea o re┼úea vast─â de canale, aceasta permi┼ú├ónd ora┼čului s─â devin─â cel mai important port din Marea Mediteran─â ├«n acea vreme.

Luna trecut─â mai mul┼úi arheologi din ├«ntreaga lume s-au reunit la Universitatea Oxford pentru a discuta pe tema descoperirilor f─âcute ├«n Heracleion, ora┼č ce purta numele lui Hercule, despre care se spunea c─â a fost ├«n acest port. De asemenea, ora┼čul a fost men┼úionat ┼či ├«n textele antice.

ÔÇ×Era cel mai important port comercial al Egiptului ├«n acea perioad─â. Aici se aplicau taxele pe importuri ┼či pe exporturi, acest aspect fiind gestionat de templul principalÔÇŁ, a explicat doctorul Robinson.

Scufundat sub 50 de metri de ap─â, situl se g─âse┼čte acum ├«n Golful Aboukir. ├Än secolul al VIII-lea ├«.e.n., atunci c├ónd se crede a fost construit acest ora┼č, el s-ar fi aflat la gura de v─ârsare a Nilului ├«n Marea Mediteran─â.

Oamenii de ┼čtiin┼ú─â nu ┼čtiu ├«nc─â motivele care au f─âcut ca ora┼čul s─â dispar─â ├«n ap─â 1.000 de ani mai t├órziu, dar se crede c─â o cre┼čtere treptat─â a nivelului m─ârii ┼či pr─âbu┼čirea subit─â a sedimentului instabil pe care era construit ora┼čul au f─âcut ca zona s─â se scufunde cu aproximativ 4 metri.

Cu timpul, ora┼čul a disp─ârut din amintiri, iar existen┼úa sa a r─âmas men┼úionat─â doar ├«n c├óteva texte antice.

image

Franck Goddio al─âturi de stela Heracleion (1.90 m), realizat─â la comanda lui Nectanebo I (378-362 ├«.e.n.) / ┬ęFranck Goddio/Hilti Foundation, photo:Christoph Gerigk

Arheologul francez dr. Franck Goddio a fost prima persoan─â care a redescoperit ora┼čul ├«n timp ce efectua cercet─âri ├«n zon─â, ├«ncerc├ónd s─â identifice vasele franceze scufundate acolo ├«n timpul secolului al XVIII-lea.

Atunci c├ónd scafandrii au ├«nceput s─â cearn─â straturile groase de nisip ┼či n─âmol, nu au putut s─â cread─â ceea ce v─âd cu ochii.

ÔÇ×Dovezile arheologice sunt pur ┼či simplu cople┼čitoareÔÇŁ, a comentat profesorul Barry Cunliffe, arheolog la Universitatea Oxford. ÔÇ×Pentru c─â au fost neatinse ┼či protejate de nisip timp de secole, sunt extraordinar de bine conservateÔÇŁ, a explicat specialistul. Cercet─âtorii sper─â s─â descopere ┼či c├óteva sarcofage folosite pentru a ├«ngropa oameni.

ÔÇ×Descoperirile subliniaz─â importan┼úa acestui ora┼č. Suntem abia la ├«nceputurile cercet─ârilor. Probabil c─â va fi nevoie s─â muncim ├«nc─â 200 de ani astfel ├«nc├ót Thonis-Heracleion s─â fie pe deplin descoperit ┼či ├«n┼úelesÔÇŁ, a concluzionat Goddio.

Pe 11 mai, la ora 21:45, televiziunea Arte va difuza un film documentar ce spune povestea acestui fascinant ora┼č ┼či arat─â descoperirile f─âcute de arheologi.