Descoperire arheologică importantă la Iași
Arheologii care lucreaza la Palas au facut o noua descoperire importanta, datand din timpul domniei lui Vasile Lupu. Este vorba de un zid de incinta, cu dublu rol, de aparare si de consolidare a versantului, inalt de aproximativ 10 metri.
Sapaturile arheologice de la Palas au scos recent la iveala o noua constructie de secol al XVII-lea, din timpul domniei lui Vasile Lupu. Este vorba de un zid de incinta, inalt cat un bloc de 4 etaje, realizat din piatra cioplita. "In descrierile calatorilor straini, zidul apare cand degradat, cand refacut si fortificat. Putem spune ca gravurile din secolele al XVI-lea - al XVII-lea reflecta o realitate, desi putini au crezut acest lucru", a declarat Stela Cheptea, sefa echipei de arheologi de la Palas. Zidul descoperit are 1, 80 metri latime si 33 de metri lungime si, potrivit estimarilor, ar fi fost inalt de aproximativ 10 metri, cat un bloc de 4 etaje. Constructia este din piatra cioplita, umpluta cu piatra sparta, si ar fi avut un dublu rol. "In perioada respectiva, Domnul Moldovei nu avea voie sa construiasca fortificatii din piatra si, din acest motiv, Vasile Lupu a recurs la o stratagema. El a transmis Sultanului ca zidul este, de fapt, o intarire a dealului", a explicat Stela Cheptea.
Constructie cu dublu rol
Zidul de incinta se afla langa latura sudica a Palatului Culturii, la distante care variaza intre 11, 50 metri in partea de vest si 12, 50 metri in est. Interesant este si faptul ca, prin constructie, a fost prevazut cu spatii pentru scurgerea apei, ceea ce confirma faptul ca zidul a avut si rolul de a consolida versantul Palatului, nefiind doar o fortificatie pentru aparare. "Zidul va fi consolidat si marcat in teren de-a lungul intregului traseu. Vor fi facute si casete, pentru ca vizitatorii sa poata vedea adancimea lui", a sustinut arheologul Stela Cheptea.
De la inceperea lucrarilor la Palas, echipa de arheologi a facut o serie de descoperiri importante, legate, in principal, de Curtea Domneasca. Astfel, sapaturile au scos la iveala fundatii si parti din elevatia zidului de incinta din vremea lui Alexandru cel Bun, la care, în timpul lui Stefan cel Mare, a fost adosat un turn, iar zidul de aparare a fost dublat.
Grajdul lui Vasile Lupu avea 124 metri lungime
Tot in cadrul sapaturilor s-au gasit ramasite ale grajdului care, in secolul al XVII-lea, a facut parte din gospodaria Curtii Domnesti, amplasata în sud-vestul resedintei voievodale, în imediata apropiere a Iazului domnesc. Construit din piatra, în vremea lui Vasile Lupu, grajdul avea o lungime totala de 124 metri, latimea interioara de 9 metri si cea exterioara de 11 metri. Grosimea zidurilor si stâlpii din mijlocul vastei încaperi sugereaza ipoteza ca aceasta constructie avea un etaj, unde erau încaperile rândasilor, ale corpului de garda sau ale unor ostasi. "Un calator englez consemna în anul 1652 faptul ca grajdurile sunt, într-adevar, vrednice de luare aminte pentru maretia si buna lor întocmire, dar mai ales pentru numarul si calitatea cailor, întrecând cu mult pe cei ai ducelui de Florenta sau ai regelui Angliei", sustine Stela Cheptea, sefa echipei de arheologi care lucreaza la Palas.
Lux oriental la Curtea Domneasca a Moldovei
Pe langa aceste structuri, sapaturile arheologice au scos la iveala si o multitudine de obiecte care ilustreaza nivelul de dezvoltare a Moldovei acelor timpuri. "Curtea avea bai domnesti, dupa moda orientala, iar scrierile calatorilor straini indica faptul ca abia asteptau sa ajunga la Iasi ca sa faca o baie", exemplifica Stela Cheptea. Arheologii au descoperit, printre altele, un chios cu havuz, datat din secolul al XVII-lea, construit pe malul estic al lacului, sub Curtea Domneasca, în apropierea unui debarcader pentru luntrele de agrement. Calatorii straini vorbeau cu admiratie despre acesta, amenajat dupa moda din Istanbul. Pe malul sudic al iazului domnesc s-a gasit un tronson dintr-un jgheab din lemn de stejar. Jgheabul a functionat, în principal, ca un scoc de moara, iar instalatia putea sa aiba si rol de prea-plin pentru iaz. Tot din secolul al XVII-lea s-a descoperit o roata hidraulica, construita în Iazul Domnesc. Prin învârtire, roata prelua o cantitate de apa si o urca la un nivel superior. Se presupune ca instalatia a asigurat apa pentru vestitele bai domnesti construite de Vasile Lupu în Curtea sa.
Sursa:http://www.bzi.ro
