Cum sunt comemora┼úi ├«n Rom├ónia cei pe care istoria noastr─â ├«l prezint─â drept criminali   divizia secuiasc─â, Kratochvil Karoly ┼či Nyiro Jozsef jpeg

Cum sunt comemora┼úi ├«n Rom├ónia cei pe care istoria noastr─â ├«l prezint─â drept criminali - divizia secuiasc─â, Kratochvil Karoly ┼či Nyiro Jozsef

­čôü Istorie recent─â
Autor: Ionel Grigorescu

├Än acest momentopinia public─â ┼či presa din Rom├ónia are multe lucruri de discutat:alegerile parlamentare din iarn─â, alian┼úele politice, mita electoral─â, sita┼úia dramatic─â din Siria, criza migra╚Ťionist─â, afirma┼úiile lui Putin, dezbaterile Clinton vs Trump sau alte subiecte cu iz de tabloid care ocup─â spa╚Ťiu de emisie al talk show-rilor. ├Än tot acest timp au loc tot felul de evenimente care sunt de interes pentru rom├óni ╚Öi pentru ┼úar─â mai cu seam─â c─â se petrec pe teritoriul nostru ┼či care ├«ntr-un viitor relativ vor lovi ┼či iar vom fi g─âsi┼úi nepreg─âti┼úi.

Ne-am obi┼čnuit ca iarna z─âpada s─â ne surprind─â, inunda┼úiile s─â ne m─âture dintr-o dat─â dup─â ce ani de zile s-a defri┼čat ├«n ne┼čtire, ur┼čii s─â ne ÔÇ×ataceÔÇŁ, investitorii s─â ne ocoleasc─â ┼či s─â ne ├«ntreb─âm de ce s-au luat cele mai proaste decizii f─âr─â ca nimeni s─â nu fac─â nimic. Totu╚Öi acestea nu ar trebui s─â fie normalit─â╚Ťi.

Revenind la lucruri care se ├«nt├ómpl─â ├«n b─ât─âtura noastr─â ┼či nimeni nu sufl─â o vorb─â ÔÇô comemor─âri xenofobe ale unor extremi┼čti maghiari, cu girul ╚Öi finan╚Ťarea autoritatilor ungare, petrecute ├«n Transilvania, au trecut complet ne┼čtiute ╚Öi neanun╚Ťate. ├Änt├ómpl─âtor c├óte un ziar local sau c├óte o publica╚Ťie online maghiar─â face referire la aceste evenimente, care dac─â ar fi avut ├«n prim plan vreun personaj controversat al istorie noastre ÔÇô Corneliu Zelea Codreanu, mare╚Öalul Ion Antonescu sau alte personaje de un calibru mai redus precum filozoful Nae Ionescu sau poetul Nichifor Crainic ÔÇô cu siguran╚Ť─â ar fi inflamat spiritele.

Mai exact vorbim de dou─â evenimente de comemorare a Diviziei Secuie╚Öti ÔÇô unul petrecut pe 10 Septembrie si altul pe 26 Septembrie. Unul petrecut la Miercurea Ciuc ╚Öi altul  la Oradea. A╚Ťi spune c─â daÔÇŽ au ╚Öi maghiarii eroii lor. Perfect de acord! DAR ce este Divizia Secuiasc─â?

Cine este Divizia Secuiasc─â?

S─â facem o recapitulare scurt─â a evenimentelor. S-a terminat Primul Razboi Mondial pe 11 Noiembrie 1918. Austria ╚Öi Ungaria semnaser─â pace cu c├óteva zile ├«nainte, 3-4 aceea╚Öi lun─â. Situa╚Ťia din fostul Imperiul Austro-Ungar era cumplit─â:haos, dezordine. In acest context la Viena apare un om providential care probabil a sc─âpat Capitala Austriei de ni╚Öte distrugeri de propor╚Ťii. ├Äl chema Iuliu Maniu. ├Ämpreun─â cu o m├ón─â de solda╚Ťi, mul╚Ťi transilv─âneni, ajut─â la restabilirea ordinii ├«n Viena. Apoi acest mare roman va pleca spre Oradea ╚Öi Alba Iulia pentru a fi prezent ╚Öi p─ârta╚Ö la Marea Unire de la 1 Decembrie. Nu vom idealiza. Au exista discu╚Ťii, negocieri, dezam─âgiri ╚Öi bucurii, dar una peste alta Transilvania a mers c─âtre Regatul Rom├óniei.

├Äncep├ónd cu 4 Noiembrie 1918 Ungaria este intr-o perioada de efervescen╚Ť─â ╚Öi de haos institu╚Ťional. Multi sunt nemul╚Ťumi╚Ťi de pierderea r─âzboiului, de deciziile pe care le iau diverse regiuni din fostul imperiu, de a se desprinde de acesta si de a merge c─âtre alte state. Mul╚Ťi maghiari visau la Ungaria Mare, care ├«n imagina╚Ťia lor, includea teritorii unde etnicii maghiari abia dac─â reprezentau c├óteva procente din popula╚Ťie. ├Än aceast─â atmosfer─â de nelini╚Öte ├«n martie 1919, o parte asociet─â╚Ťii ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â calea comunismului lui Bela Kun. Acesta d─â o lovitur─â de stat ├«n 21 Martie ╚Öi ├«n frunte g─ârzilor ro╚Öii se instaureaz─â la putere.Se declar─â mentorul salv─ârii Ungariei Mari lu├ónd m─âsuri radicale de recuperare a Transilvaniei ╚Öi Slovaciei. Anuleaz─â ordinul lui K├írolyi Mih├íly ca aparatul administrativ s─â nu se mai prezinte la slujbe ╚Öi sprijin─â constituirea for╚Ťelor de represiune ├«mpotriva rom├ónilor formate din fostele for╚Ťe de ordine. Cheam─â ├«n armat─â toate for╚Ťele patriotice pentru salvarea patriei reu╚Öind s─â adune toate scursurile societ─â╚Ťii, inclusiv recidivi╚Öti. ├Äntr-o lun─â va reu╚Öi s─â formeze o armat─â de aproximativ 150-200 000 de oameni pe care i-a ├«nzestrat cu armament ╚Öi muni╚Ťie din depozitele pe care le-a golit ╚Öi din dezarmarea trupelor austriece aflate ├«n retragere pe teritoriul unguresc.

szekely hadosztaly png png
Kratochvil Karoly, conducatorul Diviziei Secuiesti in mijlocul acesteia

Kratochvil Karoly, conducatorul Diviziei Secuiesti in mijlocul acesteia

├Än aprilie 1919 Bela Kun a sprijinit insurec╚Ťia anarhist─â de la Viena ╚Öi, prin atacarea ├«n acea╚Öi lun─â a Cehoslovaciei ╚Öi Rom├óniei, a pl─ânuit unirea Ungariei cu Rusia bol╚Öevic─â. Pe teritoriul Transilvaniei nucleul armatei maghiare era reprezentat de divizia secuiasc─â format─â din 3 brig─âzi la care se ad─âugau deta╚Öamentele de represiune formate din jandarmerie, oameni din administra╚Ťia nobiliar─â ╚Öi aventurieri dornici de c─âp─âtuial─â.

La 16 aprilie Bela Kun declar─â r─âzboi Rom├óniei ╚Öi declan╚Öeaz─â ostilit─â╚Ťile pe tot frontul rom├ónesc. ├Än aceste condi╚Ťii armata rom├ón─â declan╚Öeaz─â contraofensiva cu dou─â divizii de infanterie ╚Öi dou─â de v├ón─âtori de munte ╚Öi dup─â o ├«nv─âluire, oblig─â divizia secuiasc─â s─â capituleze priv├ónd armata ungar─â de unitatea ei de elit─â. Armata rom├ón─â ├«╚Öi continu─â ├«naintarea spre nord despresur├ónd trupele cehoslovace ├«ncercuite de ucrainieni ╚Öi trupele lui Bela Kun ╚Öi ├«mpiedic├ónd jonc╚Ťiunea acestora.

Pe scurt cam aceasta este istoria comemorat─â a Diviziei Secuiasc─â ÔÇô o armat─â de factur─â comunist─â, de╚Öi mai cur├ónd titulatura ar fi de unitate paramilitar─â, care s-a dedat la multe ac╚Ťiuni de jaf ╚Öi persecu╚Ťie la adresa popula╚Ťiei civile din Transilvania.

Revenind ├«n timpurile noastre, astfel de comemor─âri sunt jignitoare pentru toate victimele comunismului.  Ungaria ca ╚Öi Rom├ónia au ├«ndurat 50 de ani de comunism. Ungaria a fost efectiv m─âturat─â de tancurile sovietice ├«n 1956, c├ónd a ├«ncercat s─â dea o fa╚Ť─â uman─â regimului. Iar Revolu╚Ťia din Decembrie 1989 a fost o victorie pentru Rom├ónia, dar ╚Öi o mare baie de s├ónge unde au murit oameni nevinova╚Ťi.

Cine sprijin─â astfel de evenimente?

 V─â ├«ntreba╚Ťi oare ca ╚Öi noi ÔÇô cine sus╚Ťine astfel de proiecte de evenimente ÔÇ×patrioticeÔÇŁ?. Ambele  evenimente au un punct comun:Institutul de Cercetare a Strategiei Na╚Ťionale din Budapesta. Nu este o chestiune confiden╚Ťial─â ╚Öi prea greu de aflat. Ziarele care povestesc despre cele dou─â evenimente men╚Ťioneaz─â la loc de cinste aceast─â institu╚Ťie, ├«n ambele cazuri.

Ce este Institutul de Cercetare a Strategiei Na╚Ťionale din Budapesta? Aceasta este o structur─â cu profil istoric condus─â de fostul primar al municipiului Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno ╚Öi de Frater Oliver, vicepre╚Öedinte al institutului. Pentru cine nu ├«l ╚Ötie pe acest ultim domn v─â amintim noi ÔÇô este cel cu scandalul re├«nhum─ârii r─âm─â╚Öi╚Ťelor scriitorului  fascist ╚Öi antisemit Nyiro Jozsef.

Mai exact, ├«n primavara anului 2012 ├«n Odorheiu Secuiesc s-a ├«ncercat re├«nhumarea acestui personaj extrem de controversat de c─âtre autorit─â╚Ťile ungare ╚Öi acest domn care este ├«ns─ârcinatul autorit─â╚Ťilor de la Budapesta cu re├«nhumarea scriitorului Nyiro Jozsef ├«n Rom├ónia. Statul rom├ón, dar ╚Öi principalele organiza╚Ťii evreie╚Öti interna╚Ťionale s-au opus pentru c─â Nyiro Jozsef, ca mul╚Ťi al╚Ťi simpatizan╚Ťi ╚Öi sus╚Ťin─âtori antisemi╚Ťi ╚Öi fasci╚Öti nu sunt deloc agrea╚Ťi de societatea rom├óneasc─â. Momentul 2012 nu  fost unul izolat, ├«ncerc─ârile de reinhumare si de creare a cultului personalit─â╚Ťii scriitorului antisemit continu├ónd ├«n pofida pozi╚Ťiei suverane a statului rom├ón.

Ziarul G├óndulf─âcea o caracterizare interesant─â acestui personaj:ÔÇ×Nyiro Jozsef a desf─â┼čurat, timp de dou─â decenii, o sus┼úinut─â activitate de scriitor, filosof ┼či ziarist, fiind totodat─â, al─âturi de bunul s─âu prieten Wass Albert-viitorul condamnat pentru crime de r─âzboi-un tot mai fervent politician extremist, membru al Partidului Na┼úional Maghiar ┼či, dup─â interzicerea acestuia ├«n 1939, al Partidului Ardelean, ├«nfiin┼úat la Budapesta ├«n decembrie 1940, dup─â Diktatul de la Viena. Fapt demonstrat nu doar ├«n scris, ci ┼či prin "ac┼úiuni concrete":potrivit unui raport al consulului ungar la Cluj, dr. Bothmer Karoly, Nyiro Jozsef a fost c─âpetenia unuia din grupurile de "grupele teroriste de elemente declasate, ┼čovine ┼či fasciste" care au atacat, devastat, incendiat, terorizat ┼či ucis rom├óni la Cluj ┼či ├«n ├«mprejurimi, ├«n zilele premerg─âtoare sosirii trupelor horthiste ├«n ora┼č, ├«n 11 septembrie 1940.

La scurt timp dup─â aceasta, ca membru al Parlamentului Ungar reprezentant al maghiarilor din Transilvania, Nyiro Jozsef s-a stabilit ├«n capitala Ungariei, unde a ├«nfiin┼úat revista "Magyar Ero" (For┼úa Maghiar─â), unul dintre instrumentele celei mai violente propagande panhungariste, ┼čovine ┼či antisemite ale regimului horthysto-szalasist. (ÔÇŽ) Este un su╚Ťin─âtor al lui Horthy Miklos, dup─â ce acesta ├«l decorase cu "Coroana Corvin", pentru "atitudine maghiar─â". Nyiro Jozsef ├«┼či va p─âstra aceea┼či atitudine ┼či dup─â preluarea puterii ├«n Ungaria, ├«n octombrie 1944, de c─âtre Partidul "Crucea cu S─âge┼úi - Mi┼čcarea Hungarist─â" condus de Szalasi, implic├óndu-se cu "total devotament" ├«n promovarea ideologiei acestuia (exterminarea evreilor din Ungaria ╚Öi Transilvania de Nord). ├Än martie 1945, ├«mpreun─â cu membrii Guvernului Szalasi ┼či cu majoritatea colegilor s─âi din Parlamentul Ungar, a fugit ├«n Austria, ├«ntr-un convoi al armatei germane, dup─â care ┼či-a continuat drumul p├ón─â ├«n Germania, unde a locuit ├«n zona aflat─â sub control american, ├«ndeplinind func┼úia de ministru al Educa┼úiei Na┼úionale ├«n guvernul ungar ├«n exil ├«n Spania fascist─â a lui Franco.ÔÇŁ 

nyiro jozsef kemeny janos 1 jpg jpeg
Nyiro Jozsef

Nyiro Jozsef

Revenind la conducerea Institutului de Cercetare a Strategiei Na╚Ťionale, Szasz Jeno ╚Öi Frater Oliver se bucur─â de sprijinul presedintelui Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, care al─âturi de ╚Öeful s─âu de cabinet Veress Laszlo, au militat asiduu, ├«n anul 2012, pentru re├«nhumarea lui Nyiro Jozsef, f─âr─â a ╚Ťine cont c─â gestul ├«n sine a dus la o alterare f─âr─â precedent a rela╚Ťiilor bilaterale rom├óno-ungare. ╚śi din c├óte se pare personajele respective par c─â nu au ├«n╚Ťeles c─â o ├«ntreag─â comunitate interna╚Ťional─â condamn─â gestul lor. Acest gest este cu at├ót mai de ne├«n╚Ťeles cu c├ót cineva care a condus activitatea serviciilor secrete din Ungaria prin anii 1998, precum este Kover Laszlo, ar trebui s─â cunoasc─â toate sensibilit─â╚Ťile de aceast─â natur─â. Mai nou vedem c─â Institutul de Cercetare a Strategiei Na╚Ťionale finan╚Ťeaz─â renovarea casei Memoriale Nyiro Jozsef din localitatea Jimbor, jude╚Ťul Bra╚Öov (http://nski.hu/bojte-csaba-arvai-a-nyiro-lakban-kettos-hazavatas-szekelyzsomboron.html) ╚Öi din p─âcate nu ├«n idea de a o transforma ├«ntr-un muzeu al ororilor fascismului, antisemitismului sau a comunismului, ci dimpotriv─â, pentru a face apologia acestei ideologii ╚Öi a neo-revizionismului.

Mai mult, numele mai sus amintite apar ca organizatori ai celor dou─â ac╚Ťiuni de comemorare a Diviziei Secuie╚Öti, la fel de provocatoare ca ╚Öi ├«ncercarea e╚Öuat─â de re├«nhumare a scriitorului maghiar fascist, deoarece evenimentele din septembrie anul acesta comemoreaz─â trupe paramilitare bol╚Öevice, care au atacat Rom├ónia.

Afirma╚Ťiile noastre apar ca acuza╚Ťii foarte grave ├«n contextul ├«n care cele dou─â ╚Ť─âri sunt membre UE ╚Öi NATO. ├Än plus exist─â o serie de legi ╚Öi reglement─âri cu privire la condamnarea comunismului, a fascismului ╚Öi a xenofobiei ├«n ambele ╚Ť─âri. Din acest motiv am ales s─â red─âm traducerea a dou─â articole ap─ârute ├«n presa maghiar─â cu privire la evenimentele descrise de noi.

Dezvelirea monumentului dedicat Diviziei Secuiești(traducere din www.szekelyhon.ro)

ÔÇ×├Än data de 10.09.2016, ├«n curtea Casei Laz─âr din apropierea Catedralei Franciscane din municipiul Miercurea Ciuc a avut loc festivitatea de dezvelire a monumentului dedicat Diviziei Secuie╚Öti, organizat de Asocia╚Ťia de Husari Matyas din Scaunul Ciuc. Manifestarea a ├«nceput prin arborarea steagului secuiesc, intonarea imnurilor maghiar ╚Öi secuiesc, ├«n interpretarea fanfarei ÔÇ×Tuzson JanosÔÇŁ din Cozmeni, respectiv a fanfarei ÔÇ×Zold FakÔÇŁ din S├óntimbru.

Dup─â aceasta a fost oficiat─â o slujb─â religioas─â, ├«n cadrul c─âreia vorbitorii au atras aten╚Ťia asupra obliga╚Ťiei de a-i comemora pe predecesorii no╚Ötri, de a lua un exemplu din rezisten╚Ťa ╚Öi eroismul lor, pentru a putea transpune acest lucru ├«n existen╚Ťa noastr─â de fiecare zi. Preotul Csapai Arpad a cuv├óntat:ÔÇ×Am dori nu doar s─â comemor─âm trecutul maghiar demn de laud─â, de╚Öi am avea ce s─â evoc─âm ÔÇô iar mi╚Öcarea de opozi╚Ťie a Diviziei Secuie╚Öti este un exemplu pentru aceasta ÔÇô ci am dori s─â desfacem acel con╚Ťinut pe care trecutul ni l-a l─âsat mo╚Ötenire. Am dori s─â desfacem acel con╚Ťinut, s─â-l interpret─âm conform epocii, s─â ├«l ├«nfrumuse╚Ť─âm, s─â-l facem s─â dea rezultate ╚Öi s─â se realizeze a╚Öa cum l-a l─âsat DumnezeuÔÇŁ. Kincses Kalman, preot reformat din Eliseni, a precizat c─â a venit timpul sa vorbim despre trecut:ÔÇ×Din perspectiva a 100 de ani care au trecut trebuie s─â vorbim despre ceea ce ne arat─â cea mai furtunoas─â perioad─â a poporului nostru, dar trebuie s─âvorbim ╚Öi despre ceea ce reprezint─â mo╚Ötenirea eroilor secui anonimi. Iar noi trebuie s─â vorbim tocmai despre aceast─â mo╚Ötenire, pentru a ├«n╚Ťelege c─â aceast─â mo╚Ötenire este o obliga╚Ťie pentru noi. Acei militari secui pe care ├«i comemor─âm ast─âzi au luptat pentru c─â au avut curajul s─â ├«╚Öi asume ╚Öi moartea pentru ca tu ╚Öi cu mine s─â avem azi patrie, cas─â, p─âm├ónt natal. Ast─âzi, de multe ori, ├«n realitatea crunt─â, trebuie s─â lupt─âm la fel, s─â ne asumam sacrificiul, s─â ne asum─âm serviciul pe care ├«l avem de ├«ndeplinit ╚Öi s─â r─âm├ónem acas─âÔÇŁ.

Szombatfalvi Jozsef, preot unitarian din Cristuru Secuiesc i-a ├«ndemnat pe cei prezenti, spun├ónd c─â ╚Öi ast─âzi trebuie s─â rezist─âm a╚Öa cum au rezistat ╚Öi cei pe care azi ├«i comemor─âm:ÔÇ×Au ╚Ötiut ceea ce trebuie s─â fac─â f─âr─â s─â li se dea ordin, f─âr─â ca cineva s─â ├«i fi ├«ndemnat. Au ╚Ötiut deoarece erau oameni care ├«╚Öi iubeau patria.ÔÇŁ Petres Kalman, pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei Husarilor Matyas din Scaunul Ciuc i-a salutat pe cei prezen╚Ťi ├«n calitate de gazd─â. Acesta a spus c─â decizia ridic─ârii unui monument demn pentru Divizia Secuiasc─â a ap─ârut ├«n anul 2011 ╚Öi atunci au ├«nceput s─â caute sponsori, ajutoare.

A mul╚Ťumit pentru ├«ncredere ╚Öi sprijin Consulatului Ungariei la Miercurea Ciuc, Fondului ungar Bethlen Gabor, lui Kover Laszlo, pre╚Öedintele Parlamentului Ungariei, Consiliului Local Bixad, Comisiei memoriale ÔÇ×MillecentenariumÔÇŁ,   lui Fodor Pal ╚Öi Gergely Istvan, pentru terenul oferit, composesoratelor, firmelor, forma╚Ťiilor ÔÇ×HevederÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×RoleÔÇŁ, celor aproximativ 2000 de pelerini care au oferit dona╚Ťii, coorganizatorului manifest─ârii, Consiliul local Miercurea Ciuc ╚Öi InstitutuluideCercetareaStrategieiNa╚ŤionaledinBudapesta.  Acesta a precizat c─â doar datorit─â solidarit─â╚Ťii a putut ap─ârea monumentul dedicat Diviziei Secuie╚Öti, proiectat de c─âtre Migholcsa Jozsef ╚Öi sculptat de Zavacki Walter:ÔÇ×Consider─âm din nou important s─â aducem ├«n con╚Ötiin╚Ťa public─â aceast─â forma╚Ťiune uitat─â pe nedrept, ╚Ötears─â inten╚Ťionat din memoria noastr─â. ╚śi ast─âzi este nevoie de exemplu, de eroi, de comemorarea lor, de dragostea de patrie capabil─â de ac╚Ťiune ╚Öi ├«n situa╚Ťii limit─â. Atunci c├ónd idei ├«ntunecate ╚Öi m├óini ce d─âuneaz─â traseaz─â deasupra iubitului nostru ╚Ťinut secuiesc o nou─â regiune sau limite de jude╚Ťe, destr─âm├ónd unitatea georgrafic─â ├«n care poporul nostru, poporul secui tr─âie╚Öte de secole, trebuie s─â lupt─âm zilnic pentru ca locul nostru de s─âla╚Ö str─âvechi s─â fie un loc, un spa╚Ťiu de via╚Ť─â ╚Öi pentru urma╚Öii no╚Ötri. Prin munc─â, cunoa╚Ötere ╚Öi solidaritate ce apare ╚Öi ├«n suflete trebuie s─â lupt─âm f─âr─â compromisuri pentru a ne scrie numele ├«n istoria ╚Ťinutului secuiesc, respectiv a na╚Ťunii maghiare drept urma╚Öi demni ai Diviziei Secuie╚ÖtiÔÇŁ.

├Än discursul de salut, Raduly Robert Kalman, primarul municipiului Miercurea Ciuc a numit drept exemplar─â fapta husarilor p─âstr─âtori de tradi╚Ťii:ÔÇ×Deageaba consider─âm c─â putem rezolva problema tinutului secuiesc st├ónd acas─â lini╚Öti╚Ťi, uit├óndu-ne la televizor, ascult├ónd radio-ul ╚Öi uneori merg├ónd la alegeri, dac─â mergem. Este nevoie de mult mai mult. ├Än zilele s─âpt─âm├ónii ╚Öi de s─ârb─âtori. De aceea visul, inten╚Ťia pe care au formulat-o husarii din Ciuc este exemplar─â ╚Öi de perspectiv─â. Lucrurile mari sunt acelea pe care le vis─âm ╚Öi le facem. Este nevoie de mai mult, de mult mai mult dec├ót asemenea asum─âri ale unui rol, de o asemenea ac╚Ťiune pe care acum am putut sa o vedem ├«n perspectiva sa material─â ╚Öi ├«n expresia sa spiritual─â. Sper c─â atunci c├ónd pelerinii vor veni la ╚śumuleu Ciuc, atunci vor veni aici, vor arunca o privire asupra acestui monument, vor auzi despere aceast─â Divizie Secuiasc─â ╚Öi ├«╚Öi vor da seama c─â avem o istorie minunat─âÔÇŁ. La finalul discursului s─âu a spus c─â aceast─â zi nu este doar a celor din Ciuc, ci este a ├«ntregii maghiarimi din Bazinul Carpatic. ├Än opinia sa, apar╚Ťinem unui tot unitar, chiar dac─â suntem separa╚Ťi de grani╚Ťe.

╚śirul discursurilor a fost ├«ncheiat de Gergely Istvan, care a evocat c├óteva momente din via╚Ťa Diviziei Secuie╚Öti, a episcopului Marton Aron ╚Öi s-a referit la importan╚Ťa comemor─ârii:ÔÇ×Aici va fi amplasat─â o m─âsu╚Ť─â, c├óteva b─ânci ╚Öi toat─â lumea s─â ├«╚Öi ia de m├ón─â copilul, nepotul, s─â se plimbe p├ón─â aici, s─â vin─â aici, s─â se a╚Öeze ╚Öi s─â ├«╚Öi aminteasc─â. S─â aduc─â aminte copiilor, nepo╚Ťilor dar ╚Öi lui ├«nsu╚Öi... acest lucru s─â fie sf├ónt pentru noi, s─â ne aminteasc─â nu doar de lucruri nemiloase, ci s─â fie un apel c─âtre dragoste, pace, respectul fa╚Ť─â de ceilal╚ŤiÔÇŁ.

kratochvil karoly jpg jpeg
Kratochvil Karoly

Kratochvil Karoly

Lauda "C─âpitanului"

Al doilea eveniment ├«l celebreaz─â pe nimeni altul dec├ót ├«nsu╚Öi comandantul acestei Divizii Secuie╚Öti. Evenimentul din 23 Septembrie este anun╚Ťat, pe 19 septembrie ├«n edi╚Ťia electronic─â, ╚Öi apoi a fost prezentat ├«n cotidianul Reggeli Ujsag din 26.09.2016.

ÔÇ×Istoria maghiar─â are personalit─â╚Ťi de seam─â care au dat exemplu de eroism ╚Öi iubire de patrie, despre care oamenii din ziua de azi, ├«n mod regretabil, ╚Ötiu prea pu╚Ťine lucruri. Un astfel de erou a fost ╚Öi ofi╚Ťerul secui Kratochvil Karoly, ├«n memoria c─âruia (70 de ani de la moartea sa), vineri, 23.09.2016 a fost organizat─â o conferin╚Ť─â comemorativ─â la Oradea, ├«n comun de Eparhia Reformat─â de Piatra Craiului, institutul ╚Öi Muzeul de Istorie Militar─â a Ministerului Ungar al Ap─âr─ârii ╚Öi InstitutuldeCercetareaStrategieiNa╚Ťionale din BudapestaManifestarea s-a desf─â╚Öurat la noul sediul al Eparhiei Reformate.

 ├Än calitate de gazd─â, preotul Forro Laszlo i-a salutat pe cei prezen╚Ťi exprim├óndu-╚Öi bucuria ca a putut s─â organizeze aceast─â conferin╚Ť─â ├«n Oradea. ├Än continuare, episcopul Csury Istvan a luat cuv├óntul ╚Öi a spus c─â ├«n aceast─â lume dezorientat─â sunt mul╚Ťi care se opun, care sunt ├«mpotriva celor care vor s─â ac╚Ťioneze, s─â construiasc─â pentru binele comunit─â╚Ťii, dar dup─â cum este scris ╚Öi ├«n Biblie, dac─â Dumnezeu este cu noi, cine este ├«mpotriva noastr─â? Un astfel de maghiar curajos ╚Öi ferm a fost ╚Öi Kratochvil Karoly, al c─ârui eroism ╚Öi patriotism poate fi un exemplu pentru fiecare maghiar care lupt─â pentru patria ╚Öi credin╚Ťa sa. Szasz Jeno, pre╚Öedintele Institutului de Cercetare a Strategiei Na╚Ťionaledin Budapesta, a subliniat c├ót este de important s─â men╚Ťii ├«n via╚Ť─â memoria eroilor secui ╚Öi maghiari. Istoricul militar ungar, Lt.-col. Balla Tibor, a precizat:ÔÇ×respectul cuvenit ├«n memoria militarilor no╚Ötri eroi care ne-au ap─ârat patria este obligatoriu pentru d─âinuirea na╚Ťiunii ╚Öi p─âstrarea comorilor din trecutÔÇŁ.

Conferin╚Ťa a debutat cu inaugurarea unei expozi╚Ťii ce a con╚Ťinut exponate din Primul ╚Öi al Doilea R─âzboi Mondial. Printre cei care au expus la conferin╚Ť─â au fost Balla Tibor, Stencinger Norbert, Gottfried Barna, FraterOliver, director adjunct al institutului de Cercetare a Strategiei Na╚Ťionale, Nagy Szabolcs, Sarkozi Zoltan. Astfel, s-a concluzionat c─â Kratochvil Karoly a fost una dintre marile personalit─â╚Ťi uitate pe nedrept de istorie, ├«n calitate de comandant al Diviziei Secuie╚Öti d├ónd dovad─â, al─âturi de solda╚Ťii s─âi, de sacrificiu ╚Öi dragoste de patrie, fiind un exemplu pentru genera╚Ťiile urm─âtoare. ├Äntre cele Dou─â R─âzboaie Mondiale a fost o personalitate important─â a vie╚Ťii publice, fiind membru al conducerii mai multor organiza╚Ťii revizioniste, precum Asocia╚Ťia Diviziei Secuie╚Öti, Uniunea Na╚Ťional─â a Frontului Lupt─âtor, Asocia╚Ťia B─ârba╚Ťilor Ardeleni, Asocia╚Ťia V├ón─âtorilor Turani. Sistemul s─âu de rela╚Ťii a ajuns la cel mai ├«nalt nivel, av├ónd contacte permanente cu Horthy, Teleki ╚Öi Bethlen. ├Än finalul conferin╚Ťei a avut loc inaugurarea pl─âcii comemorative ├«n memoria regimentului 4 infanterie a regelui ungar.ÔÇŁ

Nu vom face o analiză a fiecărui text în parte, ele fiind provocări lansate nu doar la adresa statului român, ci și mijloace de diseminare unor idei fasciste și comuniste. Poate acesta chiar e un subiect de discutat de opinia publică din România, atunci când se va găsi timpul necesar...