Cum s-a ajuns la compromisul istoric de la Bruxelles și ce șanse sunt să rămână în picioare?

Sub președinția Germană a Consiliului Uniunii Europene, liderii UE au căzut de acord asupra planurilor de finanțare a economiilor europene pentru depășirea crizei sanitare și economice fără precedent declanșate de pandemie. Interesele naționale și interesele comune au fost puse pe masă într-o negociere de patru zile și patru nopți.Care dintre acestea au prevalat? Ce șaanse sunt ca acest acord să rămână în picioare și după dezbaterile care vor urma? Inteviu cu ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.

Vorbind despre președinția germană, acordul de la Bruxelles prevede o sumă uriașă, atât din bugetul Uniunii Europene cât și din fondurile de recuperare economică. Pentru România este vorba despre 80 de miliarde de euro. Vor urma însă negocieri dificile despre modul în care vor fi accesați banii, despre condiții privind statul de drept. Care sunt obiectivele președinției Germane în această privință?

Aș vrea să spun de ce acest acord obținut la Bruxelles, acest compromis, are potențialul de a fi unul istoric pentru Europa. Motto-ul președinției Germane este „Împreună pentru relansarea Europei”, dar termenul relansare trebuie înțeles într-o manieră mai largă. Avem criza sanitară generată de pandemie, cu impact economic. Relansare înseamnă solidaritate cu partenerii europeni cei mai afectați care trebuie ajutați cu fonduri ca să iasă din criza economică. În același timp, înseamnă creșterea potențialului Europei de a-și juca rolul politic într-o lume mult mai complicată. În acest scop, Europa are nevoie nu numai de bani, are nevoie de solidaritate, are nevoie de unitate. Acest acord a fost dificil, dar a fost obținut.

Urmează ca Parlamentul European și parlamentele naționale să se exprime, dar sper și am încredere că acest acord obținut cu greu va rămâne în picioare. Pus în practică acordul are potențial să creeze un nou sentiment de solidaritate între parteneri și prin acesta să dea posibilitatea Europei să abordeze multe alte probleme cu care ne confruntăm. Ceea ce s-a obținut este extraordinar. Din punct de vedere financiar, pentru prima oară, Europa, ca întreg, ia banii în propriile mâini și creează noi instrumente de finanțare europene. Poate pentru istorici acest moment are potențialul să fie considerat crucial pe drumul Europei către o mai mare unitate. Pe deasupra, acest acord este menit să paveze drumul către o Europă mai verde, mai modernă, mai digitalizată, o Europă bazată pe întărirea valorilor comune. De aici și referirea la statul de drept și la transparență. Așadar, nu am reușit să intrăm în Cartea Recordurilor ca durată a negocierilor, a fost mai scurt cu câteva minute decât summitul de acum 20 de ani când tema a fost lărgirea europeană, însă și acest summit merită să fie numit istoric în toate sensurile. De altfel, România a primit o sumă foarte importantă de bani, de la bugetul multianual și de la fondul de recuperare economică. Acești bani trebuie utilizați, sumele mari reprezintă o provocare și este nevoie de multă muncă. I-am auzit pe președintele și pe premierul României spunând că România se poate considera un câștigător al acestui proces și cred că merită să fie așa.

Cât timp avem pentru a trimite planurile naționale la Comisia Europeană pentru a fi aprobate?

Nu este timp de pierdut. Am asistat la prezentarea planului național aici în România, plan care subliniază în mod clar prioritățile și cred că mulți din acești bani sunt țintiți în direcțiile pe care le urmărește guvernul român. Este o mare oportunitate. Fără această demonstrație de solidaritate financiară am fi fost într-o altă negociere total diferită, în care am fi negociat îndelung cum să împărțim sume mult mai mici. Acum Europa s-a angajat ca întreg într-un proces de demonstrare a solidarității și de a menține Europa împreună. Depinde de fiecare partener să-și îndeplinească rolul astfel încât lucrurile să funcționeze.

Economia Germaniei a rămas într-o situație mai bună, comparativ cu alte economii europene în aceste vremuri de criză. De ce este interesată Germania și are această prioritate la conducerea UE de a face toate eforturile pentru redresarea economică a Europei ca întreg?

Este chestiunea crucială în tot acest demers. Trebuie să înțelegem că interesul Europei este interesul nostru național. Cu cât mai mulți parteneri înțeleg că lucrând pentru sănătatea și unitatea Europei ca întreg este în favoarea interesului lor național, cu atât va fi mai bine în Europa. De multe ori, ca să fim sinceri, în acest summit impresia a fost a unei târguieli, cât interes național aici, cât dincolo. Este un compromis, nu este perfect, așa se întâmplă în negocierile internaționale. Dar ce contează este că, la final, toți au semnat în dreptul liniei punctate. În privința Germaniei, în înțelegerea cu Franța din 18 mai, Germania și-a schimbat opinia cu 180 de grade în legătură cu grant-urile. A fost inițiativa franco-germană privind 500 de miliarde de euro, preluată de comisia Europeană care a transformat-o în 750 de miliarde. Dar nu cifrele sunt cele mai importante, în opinia mea, ci faptul că Germania a înțeles că va exista un compromis pentru solidaritatea și unitatea Europei, numai dacă Germania acceptă să-și schimbe atitudinea în această privință. (a grant-urilor n.red.) Nu vreau să spun că este un act altruist, doar pentru alții, pentru că este în interesul nostru național să ne ajutăm partenerii europeni, ca Europa să funcționeze ca un întreg, din punct de vedere economic, deoarece partenerii sunt parteneri în comerț și în economie, dar și mai important este parteneriatul politic în îndeplinirea țintelor pe care le avem într-o lume complicată.

Germania este partenerul economic numărul unu al României. Cât de mult au suferit firmele germane în România și care sunt perspectivele pentru noi investiții, pentru că în ultimele luni nu s-au mai făcut investiții străine în România?

Putem spune că cele două economii, a României și a Germaniei, au un cod genetic similar. Nu e o surpriză, Germania este cel mai mare partener comercial al României, cu o pondere de peste 20% în comerțul României. Germania a investit foarte mult în domenii prioritare cum ar fi industria auto, dar și în alte domenii prioritare. În mod normal, când economia germană a întâmpinat dificultăți, asta s-a reflectat și în economia României. Vestea bună este, în opinia mea, că partea românească a acestui pachet de cooperare economică, privește mult înainte, spre modernizare, nu neapărat către stadiul de simplu element în lanțul de producție.

Criza a dovedit că această parte a economiei româno-germane este foarte bine echipată pentru a înfrunta dificultățile și a se dezvolta pentru perioada de după. Poate nu sunt investiții noi, dar nu am auzit că vreo companie a părăsit România. Dar am auzit despre investiții noi Bosch la Cluj, MAN la Oradea sau Continental la Timișoara și aș putea numi și altele. La început am crezut că impactul crizei va fi mai dur, dar sunt mulțumit să constat că există rezistență la nivelul industriei românești, putem trece prin criză și să punem bazele pentru viitor.

Vorbind despre viitor, există la nivel politic, în cadrul Parlamentului European, partide care critică distribuția fondurilor și critică reducerile privind mediul, cercetarea și multe asemenea. Ce perspective sunt ca acordul financiar să ajungă la finalizare în timpul președinției germane?

Sper că acordul va fi finalizat foarte repede, sunt convins că va fi așa. Vor fi discuțiile din Parlamentul European și din parlamentele naționale. Nu e un secret că acordul este un compromis, dar a fost echilibrat cu grijă și cred că va trece curând testul în dezbaterile parlamentare. Acest acord nu trebuie considerat sfârșitul drumului, este începutul. Putem aduce îmbunătățiri acolo unde este nevoie, vom avea discuții despre statul de drept, unii vor spune că nu este menționat destul de puternic, alții vor fi împotrivă. Dar pentru prima dată, conceptul despre statul de drept a fost cuprins într-un document privind bugetul. Asta e pentru unii insuficient, pentru alții prea mult, dar asta este Europa. Trebuie să înțelegem Europa în acest proces de creare a unității bazate pe valorile noastre. De ce cred că este important acest acord? În primul rând pentru că avem nevoie de bani pentru a pune în aplicare programele noastre. În al doilea rând pentru că acest acord într-o chestiune foarte complicată ne arată nouă și arată lumii că Europa este funcțională. Când mulți spuneau Europa este atât de complicată, comparați cum a trecut Europa prin pandemie cu alte părți ale lumii, din punct de vedere sanitar sau al recuperării economice. Nu avem de ce să ne fie rușine pentru ceea ce am obținut, este un exemplu de solidaritate în timpuri dificile când alții au preferat acțiuni de tipul „me first”. Este Europa cu ce are mai bun, cu toate dificultățile care rămân.