Cum arăta Dobrogea antică?! Un spectaculos proiect de recreare 3D într-un laborator studenţesc din România
Edificii antice sunt reconstruite în cadrul unui proiect inedit, denumit Tomis, de un grup de studenţi informaticieni, cu ajutorul profesorilor şi arheologilor, în Laboratorul de Cercetare în Domeniul Realităţii Virtuale şi Augmentate de la Universitatea Ovidius din Constanţa.
Într-un laborator de la etajul al doilea al Universităţii Ovidius din Constanţa, Antichitatea se recreează din vârful creionului virtual. Cărţi şi albume istorice, studii de reconstrucţie multidimensională, planşe comparative şi detalii tehnice care trebuie respectate la milimetru reprezintă arsenalul din Laboratorul de Cercetare în Domeniul Realităţii Virtuale şi Augmentate de la universitatea constănţeană.
„Am lucrat ore în şir pe computer la câteva reprezentări, ne ieşiseră foarte frumos, eram atât de mândri. Arheologul s-a uitat pe ce am făcut şi ne-a spus că am scăpat din vedere un lucru esenţial. Nişte elemente, aparent minore, folosite de noi la reconstrucţia unui edificiu nu corespundeau realităţii, pentru că erau specifice altei epoci. A trebuit să refacem proiectul printr-un studiu aprofundat, ca să respectăm întocmai detaliile acelor timpuri. Istoria înseamnă exactitate, la fel ca matematica sau informatica“, relatează Raluca Huţanu, unul dintre studenţii de la Ovidius care lucrează pe şantierul arheologic virtual.
Imaginea anticului Tomis în vreme de inflorire economică
Sunt patru tineri care formează actualmente echipa de studenţi care fac arheologie virtuală în laboratorul care funcţionează în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Ovidius din Constanţa, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Raluca Huţanu, Amenna Ionas, Alexandru Şerban şi Floris Andrei Marcu-Stoica sunt studenţi în anul al III-lea la Matematică-Informatică, toţi dobrogeni pasionaţi de istorie şi arheologie. Profesorul Dorin Mircea Popovici i-a strâns în laboratorul său, unde i-a pus la lucru, să recreeze trecutul îndepărtat în care Dobrogea se numea Scythia Minor, iar Constanţa era cetatea Tomis.
Materialul didactic este berechet:însăşi istoria milenară a pământului dintre Dunăre şi Marea Neagră. Iniţiativa de la Ovidius a mers mai departe:universitatea a creat Şcoala de Vară de Medii Virtuale din România (Virtual Heritage Edition), la care se studiază practic, în ateliere de lucru, refacerea patrimoniului istoric.
Proiectul poartă numele TOMIS (uTilizarea realităţii virtuale în recOnstituirea Multimodală 3D a site-urilor IStorice) şi poate fi considerat un pionierat în România. În anul 2010, echipa de la Constanţa a reconstituit Edificiul Roman cu Mozaic, monumentul istoric parţial conservat din Piaţa Ovidiu, ce are o însemnătate esenţială în cercetările asupra Antichităţii. Despre Edificiul Roman cu Mozaic, istoricii afirmă că păstrează cel mai bine imaginea anticului Tomis în momentul de înflorire economică din secolele IV-VI. Pe atunci, faleza de vest a peninsulei era terasată în trei trepte şi pe fiecare nivel erau amenajate spaţii comerciale decorate cu reliefuri de marmură şi mozaicuri. Aşa arăta pe vremea romanilor Tomisul, cel mai important centru comercial din spaţiul vest-pontic, unde se afla şi reşedinţa celei mai mari episcopii din Scythia Minor.
Vizite virtuale în Edificiul Roman cu Mozaic
„Prin acest proiect, vizitatorul are pentru prima dată posibilitatea unei vizionări interactive a Edificiului Roman cu Mozaic. Acesta a fost reconstituit cât mai fidel după vestigiile arheologice conservate, precum şi după observaţiile stratigrafice păstrate în caietele de şantier“, relatează profesorul Dorin Mircea Popovici, care a lucrat la proiect împreună cu un arheolog şi alţi patru studenţi. Proiectul este animat de umanoizi, omuleţii virtuali care preiau toate mişcările oamenilor reali, prin tehnologia performantă a capturării mişcărilor şi aplicarea lor în mediul virtual. Cu ajutorul umanoizilor, vizitatorul se poate plimba virtual atât în interiorul acestei construcţii, cât şi în exteriorul ei. „Vizitatorii îşi pot crea astfel o imagine complexă asupra Tomisului antic, îndeosebi asupra zonei celei mai populate din Peninsula tomitană“, arată profesorul Popovici.
Pentru recrearea Antichităţii, echipa de cercetare a utilizat tehnici de modelare geometrică 3D, tehnologii şi dispozitive de scanare 3D cu laser şi reconstrucţie virtuală, făcând posibilă atingerea obiectelor virtuale fără a fi puse în pericol originalele de valoare. Pentru veridicitatea atmosferei şi reconstituirea secvenţelor de viaţă antică, specialiştii au populat situl istoric cu floră, faună şi indivizi. Vestimentaţia lor a fost reprodusă aidoma, conform rangului şi rigorilor vremii. Oamenii de rând şi sclavii umblau în tunică, bogaţii purtau togă (de culoare purpurie tivită cu fir de aur-generalii, iar preoţii şi magistraţii-albă tivită cu purpuriu). Matroanele erau pline de bijuterii masive din cap până-n picioare, iar căpeteniile militare erau îmbrăcate cu o cuirasă turnată în bronz, din două bucăţi, în timp ce soldaţii aveau tunică şi mantie.
Aplicaţia care poate aduce antichitatea alături de prezent
Dintre cele patru bazilici ale oraşului (Bazilica portului, Bazilica Mare, Bazilica Mică, Bazilica cu criptă pictată), anul acesta, cercetătorii s-au concentrat pe Bazilica Mare din sectorul de vest al cetăţii Tomisului, căreia trebuie să-i reconstituie exteriorul, interiorul şi apoi s-o animeze. Pentru că oraşul Constanţa este suprapus aproape total cetăţii Tomis, studenţii de la Ovidius au alipit, într-o simulare fotografică, cele două imagini din trecut şi din prezent, arătând locul exact al bazilicii vestice:blocul-turn de la Gară, construit de comunişti şi dat în folosinţă la finele anului 1962.
„Potenţialul pe care-l prezintă sistemul este enorm. Proiectul TOMIS permite realizarea unor copii cibernetice după piese arheologice, precum şi reconstituirea unor imagini de cotidian, altfel imposibil de realizat în condiţii reale. Imaginaţi-vă cum pulsa inima cetăţii antice, mai ales în vestul peninsulei Tomis. În piaţă, terme şi bazilici mişunau mulţimi pestriţe de cetăţeni romani, geţi, peregrini, deditici traci, foederati goţi, carpi, antreprenori şi armatori, sclavi, hamali, militari, matroane însoţite de sclave“, descriu specialiştii atmosfera fascinantă din vechiul Tomis. Aceasta ar fi, de fapt, pe scurt esenţa proiectului Tomis:utilizarea tehnologiei mileniului 3 pentru a recrea trecutul şi a pătrunde într-o lume pierdută care ne captivează imaginaţia.
Ca toţi arheologii constănţeni, Laur Cliante (36 ani), arheolog la Muzeul de Istorie şi Arheologie Naţională, visează nu doar la trecut, ci şi la viitor. Un muzeu arheologic virtual ca la Ercolano, lângă Napoli, ar putea fi înfiinţat oricând în Dobrogea. Sau chiar un muzeu în aer liber ca la Pompei. Cât despre aplicaţiile ce ar putea fi dezvoltate, acestea sunt nenumărate, pornind de la incursiuni în urbe până la reconstituirea unor bătălii celebre, cum ar fi cea de la Adamclisi. „Constanţa merită o aplicaţie care să te plimbe prin Tomisul antic în timp ce străbaţi oraşul actual, suprapunând imaginile vechi celor prezente, ca o călătorie în timp“, spune Cliante.