Criza migranților - o problemă care nu a intrat în istorie încă! Ce obstacole mai urmează pentru UE după Brexit - tavălugul referendumurilor

Referendumurile au revenit la modă, unele dintre ele cu efecte nocive și imprevizibile pe termen lung, cum este cazul Brexitului din Marea Britanie. Ce se va întâmpla cu Marea Britanie în viitor vom vedea, însă întrebarea principală este legată de coeziunea Uniunii Europene, pentru că și noi facem parte din acest angrenaj care pare pus sub semnul întrebării din interior. Mă gândesc aici referendumul anunțat de președintele Cehiei, care propunea ieșirea din UE, dar și din NATO, dar și la reacțiile unor țări membre UE față de confruntările pe care Uniunea le întâmpină acum.

Unul dintre principali cai de bătaie ai Brexitului a fost o situație care a trecut ușor într-un con de umbră – criza migranților. Chiar dacă Marea Britanie nu s-a confruntat anul trecut în mod direct valurile de migranți veniți din Siria sau din Africa de Nord, actorii aflați în fruntea curentului de ieșire din UE au arătat cu degetul către români, polonezi, bulgari și alți cetățeni UE cu drept de muncă, ca la veneticii veniți să fure joburile britanicilor, făcând analogii cu ce ar putea să se întâmple pe viitor. 

Problema migranților, deși fictivă pentru britanici, este cât se poate de reală pentru alte țări ale Uniunii care propun tot felul de măsuri. Anul trecut Ungaria a început să facă garduri la granițele ei. Anul acest ideile anti-migranți, nu doar cele maghiare, sunt încă mult mai complexe: Schengen 2.0, respingerea cotelor obligatorii, ridicarea de garduri la granițele Europei etc. 

Deși România a acceptat primirea unui numar de migranți, discutiile cu Uniunea Europena cu privire la criza migranților sunt pe mesele și în agendele de discuții și dezbateri la nivel înalt. De exemplu, la întâlnirile de luna trecută avute de ministrul român al Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu cu omologul sau austriac, Sebastian Kurz, respectiv cu prilejul discuțiilor purtate de premierul României cu omologul sau francez, cam în aceeași perioadă, a fost abordat subiectul migranților din spațiile extracomunitare care sosesc, pe diverse căi, în Europa. 

Lucrurile însă nu se limitează doar la cadrul discuțiilor la nivel înalt. Austria, de exemplu s-a raliat poziției premierului maghiar în privința măsurilor necesar a fi adoptate pentru stoparea valurilor de refugiați. Astfel, Austria este pe cale sa înceapă demersurile de construire a unui gard la granița cu Italia (regiunea Tirol), la pachet cu deschiderea unui punct de trecere a frontierei. Inițiativa a generat nemulțumirea autoriților italiene. De asemenea, cu prilejul recentei întâlnirii dintre Sebastian Kurz și ologul sau ungar, Peter Szijjarto s-a constatat ca cele două state au o viziune comună împotriva fenomenului migrației, ambele sate fiind interesate de înființarea unor centre specializate (hot-spot) în afara granițelor UE care să trieze refugiații care intenționează să ajungă în țări ale UE. De altfel, în cadrul discuțiilor Peter Szijjarto a prezentat principiile conceptului Schengen 2.0 elaborat de Oficiul premierului Ungariei, a căror aplicare, în concepția autorităților maghiare, ar conduce la o gestionare mai bună a acestei probleme. 

În contextul în care Ungaria se pregătește de referendum în toamnă împotriva cotelor de migranți, am adresat câteva întrebări cu privire la modul în care sunt prezentate în Ungaria proiectele externe ale Guvernului Orban Institutului de studii politice din Budapesta, Political Capital (http://www.politicalcapital.hu/) din partea căruia ne-a răspuns doamna Zgut Edit. Interesul este cu atât mai mare cu cât la referendum sunt invitați și maghiarii din România care au dublă cetățenie. 

Care este adevărata semnificație a așa-zisului proiect „Schengen 2.0”? Este acesta un proiect veritabil care poate fi susținut de statele membre sau este el doar un truc pentru ca Viktor Orbán să aibă o imagine bună în Ungaria ? 

„Schengen 2.0”, [proiectul] prezentat de Orbán, include cel puțin 6 din cele 10 puncte din propunerea lui Matteo Renzi (privind impactul migrației), care este preferată de Comisie. Acestea sunt următoarele: înființarea unui punct de procesare a cererilor de azil în afara Uniunii Europene, ajutor finacniar acordat țărilor africane pentru controlul granițelor și acorduri pentru repatrierea refugiaților. Există însă diferențe majore între cele două abordări: Orbán este un vechi adversar al cotei de refugiați și vrea să păstreze sistemul Dublin sub forma sa actuală, spre deosebire de Renzi, care sprijină reforme ale sistemului. Este încă neclar, însă, dacă Comisia va lua în considerare implementarea ideilor Ungariei în noul ei program. Cu această propunere, Orbán ar putea demonstra că este un jucător relevant la nivelul UE și că este suficient de constructiv încât să caute o soluție comună, în timp ce se prezintă pe sine ca apărător al valorilor creștin-europene. 

Când va avea grupul de la Visegrád o voce comună împotriva Germaniei și Franței în privința problemei refugiaților? E posibil ca toate țările din grupul de la Visegrád să adopte un referendum intern împotriva cotei impose de UE? 

Țările din Grupul de la Visegrád s-au opus de la început cotei obligatorii de refugiați din moment ce poziția anti-refugiați a fost fermă încă dinaintea fluxul (o xenofobie platonică, fără existența refugiaților în regiune). Slovacia și Ungaria chiar au depus un dosar la Curtea Uniunii Europene împotriva cotei de relocare din motive domestice (campania pentru alegerile din Slovacia, spre exemplu). Însă practic, Slovacia, Polonia și Cehia acționează constructiv de când s-au pergătit să primească refugiați (Sk: 100, Pl: 100, CZ: 50) și nu se opun integrării. Slovacia ar putea să-și domolească poziția fermă anti-refugiați înaintea președinției a Uniunii din moment ce guvernul slovac s-a anunțat a fi un mediator onest, care va încerca să găsească o soluție sustenabilă în timpul președinției slovace la Consiliul UE. Asta ar putea sparge temporar unitatea celor patru țări pentru că Ungaria va duce o campanie dură în timpul verii pentru un referendum împotriva cotei de refugiați. 

Când se va ține în Ungaria acest referendum împotriva cotei obligatorii de refugiați? Se va organiza un astfel de referendum și în țările vecine (precum România, Slovacia, Serbia sau Ucraina) având în vedere că în regiune trăiesc peste două milioane de maghiari? 

Referendumul va fi organizat în toamnă, în septembrie-octombrie, iar minoritățile maghiare vor avea dreptul de a vota. Anul trecut, criza refugiaților a adus guvernului un succes intern fără precedent, de aceea Orbán încearcă să păstreze subiectul pe agenda publică și vorbește despre el cât mai mult posibil. Referendumul oferă o oportunitate unică în acest sens și, parțial ca o consecință a campaniei duse de guvern, peste 2/3 din maghiari se opun cotei obligatorii. 

Credeți că o astfel de acțiune va avea succes și că Germania și Franța își vor schimba punctul de vedere privind împărțirea imigranților? 

Inițiativa anti-UE și anti-imigranți a guvernului Orbán ridică neliniști în Europa, acolo unde încrederea în Uniune s-a erodat ca rezultat al crizei refugiaților, în timp ce forțele de extrema-dreaptă au câștigat teren în mai multe țări (precum Olanda, Austria, Suedia). Rezultatele referendumurilor recente (Olanda, Danemarca) arată de asemenea întărirea euroscepticismului. Liderii UE, în schimb, sunt conștienți că aceasta este o problemă mai degrabă domestică, din moment ce nu e obligatorie din punct de vedere juridic la nivelul Uniunii. 

Criza refugiaților afectează mai degrabă sau negativ administrația Orbán? 

Cum am mai spus, criza refugiaților a fost un succes domestic fără precedent pentru guvern în 2015 (guvernul și-a consolidat popularitatea). De aceea Orbán păstrează subiectul în actualitate și vorbește cât mai mult despre el. El urmărește să fie o figură-cheie în politica europeană: Europa s-a deplasat către dreapta și se concentrează pe protecția granițelor externe, ceea ce Orbán cerea de foarte multă vreme. Ridicarea gardurilor a fost introdusă recent și de alte țări, precum Austria. 

Opinia unuia dintre liderii UDMR cu privire la referendumul din Ungaria 

L-am întrebat de asemenea pe László Borbély, membru al UDMR si presedinte al Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, câteva lucruri despre această situație în contextul în care etnicii maghiari cu dublă cetătenie sunt si ei chemati la vot la referendum. Cu amabilitate domnia sa ne-a răspuns: 

1. Care este opinia dvs cu privire la această situație tinand cont ca Romania a acceptat cotele de imigranti? 

Romania nu a acceptat cote obligatorii de migranti, la fel ca si Ungaria. Deci aici pozitiile celor doua tari nu difera, si UDMR are aceeasi pozitie! Referendumul vorbeste despre obligarea Ungariei de a primi migranti!  

2 Se va implica UDMR in mobilizarea conationalilor sa voteze la referendumul din Ungaria, avand in vedere ca maghiarii din Romania au acest drept de participare la scrutin?  

UDMR din 1990 spune acelasi lucru: ne-am câstigat libertatea de a alege liber si nu poti sa pretinzi ca influentezi unele alegeri sau chiar referendumuri, daca nu participi la vot! Totdeauna i-am indemnat pe alegatori sa participe la vot si atunci când au fost alegerile din Ungaria si acum la referendum.