Cranii de 1,77 milioane de ani descoperite în China pot schimba povestea migrației umane

O pereche de cranii străvechi descoperite pe malul râului Han, în centrul Chinei, i-a nedumerit mult timp pe paleoantropologi. Sunt ele exemplare clasice de Homo erectus? Sau aparțin unei linii mai misterioase, posibil legate de denisoveni sau chiar de controversatul Homo longi? Un nou studiu sugerează însă că miza depășește simpla clasificare taxonomică. Craniile de la Yunxian ar putea avea aproape 1,77 milioane de ani — devenind astfel cele mai vechi fosile de Homo erectus datate cu certitudine în estul Asiei.

Rezultatele, publicate în Science Advances, si preluate de turismistoric.ro revizuiesc radical vârsta sitului Yunxian și pot remodela dezbaterea privind momentul în care primii oameni au părăsit Africa și viteza cu care s-au răspândit în Asia.

De la 800.000 de ani la 1,77 milioane

Fosilele de la Yunxian au fost descoperite la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, în provincia Hubei, China centrală. De-a lungul deceniilor, estimările privind vârsta lor s-au modificat în repetate rânduri. Primele studii paleomagnetice și analize ESR (rezonanță de spin electronic) indicau o vechime între 600.000 și 800.000 de ani. Ulterior, alte cercetări au împins datarea la aproximativ 1,0–1,1 milioane de ani.

Acum, o echipă sino-americană condusă de Hua Tu, Zhongping Lai, Darryl Granger și Christopher Bae a aplicat o metodă geocronologică mai robustă: datarea prin îngropare izocronă 26Al/10Be. Analizând pietrișuri de cuarț din același strat sedimentar în care au fost descoperite craniile, cercetătorii au stabilit o vârstă de 1,77 ± 0,08 milioane de ani.

Aceasta transformă craniile de la Yunxian în cele mai vechi fosile in situ de Homo erectus descoperite în estul Asiei, posibil contemporane sau doar puțin mai recente decât celebrele fosile de la Dmanisi, în Georgia (datate la 1,78–1,85 milioane de ani).

Datarea directă a sedimentelor întărește concluziile

Metoda izotopilor cosmogeni de îngropare funcționează prin măsurarea degradării radioactive a unor izotopi precum aluminiu-26 și beriliu-10 în cuarț. Acești izotopi se acumulează atunci când rocile sunt expuse la suprafață și încep să se dezintegreze după îngropare. Comparând raportul dintre ei, oamenii de știință pot estima cât timp au stat sedimentele — și fosilele din interior — sub pământ.

Echipa de la Yunxian a utilizat o abordare izocronă, care permite identificarea și excluderea probelor retransportate din depozite mai vechi, sporind astfel considerabil fiabilitatea datării. Deoarece mostrele de cuarț au fost prelevate direct din stratul cu fosile (C3), noua vârstă oferă o ancoră cronologică solidă pentru ocuparea hominină a sitului, eliminând incertitudinile anterioare privind o eventuală redepunere.

O expansiune rapidă din Africa?

Dacă Yunxian datează într-adevăr de acum 1,77 milioane de ani, ipoteza unei dispersii rapide a lui Homo erectus în Eurasia la scurt timp după 2 milioane de ani capătă forță.

Până de curând, situl de la Dmanisi reprezenta cea mai estică dovadă timpurie a expansiunii homininilor din Africa. Mai la est, cea mai veche fosilă acceptată pe scară largă ca aparținând lui Homo erectus provenea de la Gongwangling, China, datată la circa 1,63 milioane de ani.

Reconstrucția homininilor de la Yunxian: craniile deformate din centrul Chinei ar putea aparține speciei Homo erectus. Credit: Xiaobo Feng.

Yunxian pare acum mai vechi decât Gongwangling și, spre deosebire de incisivii controversați de la Yuanmou — descoperiri de suprafață fără context stratigrafic sigur — beneficiază de o datare directă în context.

Implicația este majoră: în jur de 1,8 milioane de ani în urmă, Homo erectus ar fi putut fi deja larg răspândit în Asia, de la Caucaz până în centrul Chinei.

Dar nu toți sunt convinși

Noile date apar pe fondul unei dezbateri taxonomice aprinse. În 2025, un alt studiu bazat pe analize morfometrice 3D a sugerat că unul dintre craniile de la Yunxian seamănă mai mult cu denisovenii — sau chiar cu Homo longi — decât cu Homo erectus clasic. Această interpretare deschidea posibilitatea existenței unei linii evolutive distincte în Asia de Est.

Chris Stringer, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, coautor al studiului morfologic anterior, și-a exprimat rezervele privind atribuirea unei vechimi atât de mari specimenelor. El consideră că datarea la 1,77 milioane de ani ar putea intra în tensiune cu trăsăturile anatomice observate.

Christopher Bae, în schimb, susține că majoritatea specialiștilor care au examinat direct fosilele le consideră aparținând lui Homo erectus și avertizează că anumite trăsături ar fi putut fi exagerate în reconstrucții.

Rămân astfel două întrebări fundamentale:

1. Cât de vechi sunt, de fapt, fosilele de la Yunxian?
2. Cărei linii evolutive îi aparțin ele cu adevărat?

Reducerea decalajului arheologic

Noua datare are implicații și pentru prezența umană timpurie în China. Unelte de piatră descoperite la situri precum Xihoudu (~2,4 milioane de ani) și Shangchen (~2,1 milioane de ani) preced majoritatea fosilelor umane din regiune, generând un gol cronologic între dovezile arheologice și cele osteologice.

Datarea Yunxian la aproximativ 1,77 milioane de ani reduce semnificativ acest decalaj. Întrebarea devine inevitabilă: erau primii locuitori ai nordului Chinei deja Homo erectus sau unelte mai vechi au fost produse de hominini încă nedescoperiți?

Descoperirile sugerează că, la începutul Pleistocenului timpuriu, Homo erectus avea deja un punct de sprijin în estul Asiei.

Al treilea craniu ar putea fi decisiv

Săpăturile reluate în 2021–2022 au dus la descoperirea unui al treilea craniu, mai bine conservat decât primele două. Analizele morfometrice detaliate sunt încă în curs.

Dacă noul exemplar confirmă atât vechimea de 1,77 milioane de ani, cât și atribuirea taxonomică, disputa ar putea fi clarificată. În caz contrar, arborele evolutiv al homininilor asiatici ar putea deveni și mai complex.

Deocamdată, dovezile geocronologice mută decisiv dezbaterea cu aproape un milion de ani în trecut.

Regândirea originilor umane în Asia

Modelul dominant a plasat apariția lui Homo erectus în Africa, în jur de 1,9 milioane de ani în urmă, urmată de o expansiune treptată spre est. Datele de la Yunxian susțin însă o dispersie mai rapidă și mai dinamică.

Dacă Homo erectus ajunsese în centrul Chinei acum 1,77 milioane de ani, migrația prin Eurasia trebuie să fi avut loc într-un interval evolutiv relativ scurt.

Iar dacă analizele viitoare vor contesta chiar apartenența la Homo erectus, implicațiile ar putea fi și mai radicale, sugerând traiectorii evolutive paralele sau mai complexe în Asia de Est.

Craniile de la Yunxian nu mai sunt doar o curiozitate regională. Ele se află în centrul uneia dintre cele mai importante dezbateri ale paleoantropologiei: când și cum s-au răspândit strămoșii adânci ai omenirii moderne în Lumea Veche.

Răspunsurile ar putea sta încă îngropate la câțiva metri sub terasa râul