Coroana reginei Maria a României, transportată la Iași sub protecția Jandarmeriei (foto: Facebook / Muzeul Virtual al Unirii)

Coroana reginei Maria, transportată la Iași sub protecția Jandarmeriei

Coroana reginei Maria a României, capodoperă din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, a fost transportată la Iași sub protecția Jandarmeriei Române. 

Coroana reginei Maria va fi expusă timp de o lună în cadrul expoziției „Maria a României, Regină și artistă”, deschisă la Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași.

În cadrul expoziției „Maria a României, Regină și artistă” vor putea fi admirate piese cu o valoare excepțională ce au aparținut suveranei. Expoziția este realizată în colaborare cu Muzeul Național Peleș, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național Brukenthal, Arhivele Naționale ale României și colecționari particulari.

Foto: Facebook / Muzeul Virtual al Unirii
Foto: Facebook / Muzeul Virtual al Unirii

Coroana Reginei Maria a fost comandată celebrei Case de orfevrieri francezi Falize Frères din Paris, după proiectul pictorului Costin Petrescu, publicat în revista „România Nouă” din 4 august 1921. Proiectul însoţit de toate detaliile documentare, cât şi aurul românesc din care s-a lucrat coroana au fost duse Casei Falize de colonelul Drosso de la Palatul Regal.

Conceptul scenografic, designul costumelor cortegiului istoric, a baldachinului, mantiilor regale, a sceptrului Regelui Ferdinand și a coroanei Reginei Maria aparţin lui Costin Petrescu (1872-1954), cunoscut pictor, arhitect, profesor și director din 1899 al Școlii de Belle Arte din București.

Sarcina pictorului în privința proiectării coroanei reginei nu a fost nici pe departe una ușoară, indicațiile acesteia fiind cât se poate de neobișnuite: „Nu vreau să am ceva modern, cum ar putea avea oricare altă regină. A mea (coroana) să fie pe de-a întregul medievală”.

Rezultatul acestei cereri imperative a fost o coroană fleuronată, închisă, cu baza elipsoidală, construită după forma capului reginei, dolicocran (Maria a avut, atât la Alba Iulia, cât și la București o apariție triumfală, cu un concept teatral studiat, iar forma coroanei trebuia să îi permită purtarea ei pe tot parcursul evenimentelor).

Fleuroanele mari, cu monturi de opaluri și turcoaze, reiau motivul florii de crin, simbolul personal al Mariei. În partea inferioară, coroana prezintă o bandă decorată cu o friză pe care sunt reprezentate boabe de grâu, realizată în tehnica „au repousé” , despărțită printr-o bordură triplă de un câmp ornamentat cu frunze de acant și vrejuri stilizate, presărat cu monturi de pietre semiprețioase – turcoaze și crysoprazuri.

Fleuroanele mici sunt decorate cu ametiste și opaluri dispuse în treflă. Deasupra, opt raze se unesc în centrul coroanei, cu un glob cruciger surmontat de o cruce gamată, cu o perlă de aur la bază. În zona temporală, coroana este prevăzută cu două pendilia (pandantive) alcătuite din rame circulare. Una dintre rame este timbrată de un scut cu reprezentarea gravată a stemei mici a Regatului României, iar cealaltă, de un scut cu blazonul personal al Mariei, în calitate de principesă de Edinburgh, principesă a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pricipesă de Saxa-Coburg-Gotha și ducesă de Saxonia.

Mai multe pentru tine...