Conacul Costache Conachi de la Țigănești intră în proces de restaurare
Conacul lui Costache Conachi de la Țigănești va intra în proces de consolidare și restaurare cu fonduri europene în valoare de peste 44 milioane de lei, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
„Consiliul Județean Galați a aprobat indicatorii unei investiții în valoare de peste 44 milioane de lei pentru consolidarea și restaurarea Conacului ”Costache Conachi” de la Țigănești, locul în care a fost salvată Unirea Principatelor! Deși are o valoare istorică deosebită, monumentul a trecut prin vremuri vitrege și a ajuns într-o stare avansată de degradare. Din fericire, după ani de eforturi, avem soluția pentru salvarea sa. În baza acordului încheiat cu Academia Română – proprietarul de drept al imobilului – Consiliul Județean Galați a preluat conacul în administrare și avem acum un proiect matur, eligibil pentru finanțare europeană. Arhitecții și experții în patrimoniu au stabilit cele mai adecvate metode de intervenție pentru a conserva această moștenire culturală și a o reda circuitului public. Fațada va fi readusă la forma originală, construcțiile din beton armat adăugate în anii '80 vor fi demolate, iar elementele de tâmplărie, feronerie și stucatură vor fi restaurate. Totodată, balconul principal și turnurile laterale vor fi reabilitate, iar turnul circular al conacului va fi reconstruit. O parte din încăperi vor fi reamenajate cu mobilier de epocă pentru a reda atmosfera istorică, iar altele vor găzdui expoziții, conferințe sau evenimente culturale și științifice”, a scris Costel Fotea, pe pagina sa de Facebook.
Conform sursei citate, conacul „Costache Conachi” va fi inclus în două circuite muzeale de interes județean: „Drumul Micii Uniri” – alături de Muzeul Casa „Cuza Vodă” Galați și Casa Memorială „Costache Negri” (Conacul de la Mânjina), precum și „Muzeele prin ochii copiilor” – proiect dedicat elevilor.
Nicolae Vogoride, Cocuța și Alexandru Ioan Cuza - lupta pentru putere în Moldova
Costache Conachi a făcut o pasiune pentru Smaranda Negre, pe care o cânta în poeziile sale sub numele de Zulnia, deşi aceasta era soţia lui Petrache Negre, prietenul său. După cinci ani de la moartea lui Petrache Negre, la 29 ianuarie 1828, Costache Conachi s-a căsătorit cu Smaranda Negre la Ţigăneşti. Aceasta venea din fosta căsătorie cu şase copii, printre care şi Costache Negri. La 17 august 1828 s-a născut unicul lor copil, Ecaterina-Cocuţa Conachi.
În primăvara lui 1843, Conachi se decide s-o căsătorească pe Cocuţa cu Nicolae Vogoride (fiul lui Ştefan Vogoride şi al lui Ralu Scanavi), viitorul caimacam al Moldovei, deşi atât fraţii vitregi ai Cocuţei, cât şi neamurile şi prietenii lui se împotriveau „turcescului ginere". Nunta va avea loc la 2 iunie 1846, la Ţigăneşti, la cununie asistând şi domnitorul Mihai Sturdza, care se întorcea de la Constantinopol.
La 4 februarie 1849, Costache Conachi se stinge din viaţă, lăsând moşia Ţigăneşti şi averea sa „cât un principat de mare, ce se întindea peste trei judeţe cu falnicul palat şi parc de la Ţigăneşti (...)" Cocuţei Vogoride-Conachi. Aceasta însă a lăsat întreaga avere moştenită pe mâna soţului ei, Nicolae Vogoride-Conachi, care din cauza proastei administrări a risipit-o în timp.
Istoricul I.C. Filitti, în cartea „Contribuţii la istoria diplomatică a României în secolul XIX-lea” – Bucureşti, 1935, consemnează faptul că soţia lui Nicolae Vogoride, Cocuţa, a avut un rol important în toată şarada din preajma alegerilor, căci „deşi nu era frumoasă, moştenise inteligenţa tatălui ei şi se pricepea de minune la jocurile diplomaţiei orientale”.
De altfel, Cocuţa nu stă departe de politică şi devine o aprigă susţinătoare a unirii (contrar soţului ei), prilej cu care, de altfel, se apropie de un alt unionist înfocat: Alexandru Ioan Cuza, pârcălab de Galaţi, cartofor şi un mare afemeiat.
Urmarea acestei relaţii (să nu uităm, soţul încornorat al Cocuţei era caimacam al Moldovei), Cuza este reintegrat în armată, în 16 martie 1857, cu gradul de sublocotenent. Apoi, în numai 45 de zile, este avansat succesiv locotenent, căpitan şi maior, fiind cea mai rapidă ascensiune militară din istoria modernă a României.
Mai multe pentru tine...
