Cum ne «ucidem» patrimoniu! Cazul conacului poetului Costache Conachi jpeg

Cum ne «ucidem» patrimoniu! Cazul conacului poetului Costache Conachi

📁 Muzeele României
Autor: Corina Misăilă

Palatul de la Ţigăneşti, locul unde s-a născut şi a trăit Costache Conachi, ispravnic, logofăt, şi, mai ales unul dintre cei care au pus bazele poeziei moderne româneşti, este de nerecunoscut. Trecerea anilor, dar mai ales dezinteresul proprietarilor, au lăsat urme adânci. Oamenii de cultură din Galaţi şi Tecuci au trimis scrisori Academiei Române, proprietarul de drept, pentru a salva această clădire.

Conacul poetului Costache Conachi, un monument istoric situat la câţiva kilometri de Tecuci, este acum proprietatea nimănui. Fostul proprietar cu acte Dunasi SA Galaţi, fosta societate hotelieră a Sidex, a intrat în lichidare judiciară.

Istorie înlăcrimată

„Timp de mai bine de 20 de ani proprietarii nu au mai întreţinut acest monument istoric. Acesta a ajuns într-o stare avansată de degradare. Apa ploilor s-a infiltrat în zidărie, tencuiala a căzut, au apărut fisuri care se lărgesc de la an la an la nivelul planşeelor dintre etaje", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

image

Din secolul al XVIIl-ea, când a fost construit, şi până azi, conacul din Ţigăneşti, a trecut prin vremuri tulburi. Unul dintre nepoţii lui Conachi a vândut moşia şi conacul lui Tache Atanasiu, personaj politic important, prefect al judeţului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru judeţele Tutova, Tecuci şi Covurlui.

Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va lăsa moşia de la Ţigăneşti, alături de alte proprietăţi, Academiei Române. În 1974, conacul naţionalizat a trecut în administrarea combinatului siderurgic, iar la zece ani de la Revoluţie, acesta a revenit către SC Dunasi SA Galaţi, fosta societate hotelieră a Sidex.

image

În 2008, Dunasi SA a intrat în lichidare judiciară, imobilul fiind scos la vânzare. Pentru moment, administratorul conacului este firma lichidatoare Insolvexpert SPRL Galaţi, care nu asigură decât paza clădirii.

Scrisori fără răspuns

Deşi a fost înştiinţată în nenumărate rânduri de către oamenii de cultură din Galaţi şi Tecuci, conducerea Academiei Române nu s-a arătat interesată de soarta Conacului.

„Poeţii şi scriitorii din Tecuci au trimis scrisori Academiei Române pentru a salva această clădire. Din păcate, nu am primit niciun răspuns. Nimeni nu se mai ocupă de acestă clădire. Pe partea de Nord a căzut ţigla de pe acoperiş şi plouă înăuntru. În curând, numele poetului Conachi va trăi numai prin festival, fără a mai exista şi istoria acestor locuri", spune Viorel Burlacu, directorul Casei de Cultura Tecuci.

image

Soluţii pentru salvarea palatului

Cum Academia Română nu este interesată să-l primească înapoi, mai există varianta exproprierii de utilitate publică. Prin urmare, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a înaintat Consiliul Judeţului Galaţi această posibilitate prevăzută de legea protejării monumentelor istorice.

„Noi monitorizăm monumentul istoric şi facem eforturi pentru valorificarea clădirii. Am propus, ca ultimă soluţie, exproprierea publică a imobilului. Mai exact, trecerea lui din proprietatea privată în cea publică, tocmai pentru a-l salva. Totul ţine însă de cât de mult vrea Consiliul Judeţului să-i dea valoare", a spus Marius Mitrof.

„Este o soluţie care poate fi luată în calcul. Însă totul se discută la nivel înalt. Posibilităţile de reabilitare a conacului sunt reduse. Costă câteva sute de milioane de euro. Nu cred că autorităţile locale au aceşti bani", a spus Viorel Burlacu.

Costache Conachi, precursorul poeziei moderne româneşti

Alexandru Conachi ("Alexandru din botez, iar din gura oamenilor Costache") s-a născut la Ţigăneşti, la 14 septembrie 1778, naştere soldată la puţin timp cu moartea mamei. S-a dovedit, ca toţi înaintaşii săi, destoinic şi ager în ale învăţăturii şi îndeplinirii îndatoririlor. La moartea tatălui său, survenită la 7 martie 1803, avea rangul de comis.

image

A moştenit "sat întreg Ţigăneşti (...) cu locuitori pe dânsul", dar şi foarte multe datorii lăsate de tatăl său, un împătimit al luxului, astfel că "averea ce mi-au lăsat-o a fost foarte puţină precum lumea ştia şi scrisorile o dovedesc".

Datorită destoiniciei lui, a îndeplinit numeroase funcţii administrative:"comis, ispravnic al ţinutuluiTecui, preşedinte al Departamentului Afacerilor Străine (Marea Postelnicie), epitrop al Bisericii "Tuturor Sinţilor"-Banu, din Iaşi, culminând cu cea de mare logofăt".

"Face o pasiune pentru Smaranda Negre, pe care o cânta în poeziile sale sub numele de Zulnia, deşi aceasta era soţia lui Petrache Negre, prietenul său. După cinci ani de la moartea lui Petrache Negre, la 29 ianuarie 1828, Costache Conachi s-a căsătorit cu Smaranda Negre la Ţigăneşti. Aceasta venea din fosta căsătorie cu şase copii, printer care şi Costache Negri. La 17 august 1828 s-a născut unicul lor copil, Ecaterina-Cocuţa Conachi", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi (DJCPNG

Nereuşita candidatură la domnia Moldovei din 1830, îl determină să se retragă la Ţigăneşti. Căsnicia nu a durat decât patru ani, deoarece Smaranda, suferind de o boală cronică, s-a stins la 12 octombrie 1831.

În perioada 1839-1840 încep lucrările la curtea nouă de la Ţigăneşti, iar la 1841 casa era plină de meşteri. Costache Conachi se tocmeşte şi cu un "jădov stoleri", ca să-i lucreze "cu desăvârşit meşteşug şi iscusinţă (...)" mobila din casă.

În primăvara lui 1843, Conachi se decide s-o căsătorească pe Cocuţa cu Nicolae Vogoride (fiul lui Ştefan Vogoride şi al lui Ralu Scanavi), viitorul caimacam al Moldovei, deşi atât fraţii vitregi ai Cocuţei, cât şi neamurile şi prietenii lui se împotriveau "turcescului ginere". Nunta va avea loc la 2 iunie 1846, la Ţigăneşti, la cununie asistând şi domnitorul Mihai Sturdza, care se întorcea de la Constantinopol.

La 4 februarie 1849, Costache Conachi se stinge din viaţă, lăsând moşia Ţigăneşti şi averea sa "cât un principat de mare, ce se întindea peste trei judeţe cu falnicul palat şi parc de la Ţigăneşti (...)" Cocuţei Vogoride-Conachi. Aceasta însă a lăsat întreaga avere moştenită pe mâna soţului ei, Nicolae Vogoride-Conachi, care din cauza proastei administrări a risipit-o în timp.

Partea de moşie aflată pe malul drept al Bârladului va fi vândută lui Anton Cincu, iar Conacul şi partea de moşie de pe partea stângă a Bârladului va fi vândută, la 1881, lui Tache Anastasiu, personaj politic important, prefect al judeţului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru judeţele Tutova, Tecuci şi Covurlui.

Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va lăsa moşia de la Ţigăneşti, alături de alte proprietăţi, Academiei Române.

După moartea sa, survenită în anul 1900, Academia Română a înfiinţat Fundaţia „Dimitrie Tache Anastasiu", prin care la conacul de la Ţigăneşti se deschide Şcoala de Agricultură a Academiei.

Până în 1912, conacul nu va mai cunoaşte modificări esenţiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată şi faţada.