Cum ne ┬źucidem┬╗ patrimoniu! Cazul conacului poetului Costache Conachi jpeg

Cum ne ┬źucidem┬╗ patrimoniu! Cazul conacului poetului Costache Conachi

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Corina Mis─âil─â

Palatul de la ┼óig─âne┼čti, locul unde s-a n─âscut ┼či a tr─âit Costache Conachi, ispravnic, logof─ât, ┼či, mai ales unul dintre cei care au pus bazele poeziei moderne rom├óne┼čti, este de nerecunoscut. Trecerea anilor, dar mai ales dezinteresul proprietarilor, au l─âsat urme ad├ónci. Oamenii de cultur─â din Gala┼úi ┼či Tecuci au trimis scrisori Academiei Rom├óne, proprietarul de drept, pentru a salva aceast─â cl─âdire.

Conacul poetului Costache Conachi, un monument istoric situat la câţiva kilometri de Tecuci, este acum proprietatea nimănui. Fostul proprietar cu acte Dunasi SA Galaţi, fosta societate hotelieră a Sidex, a intrat în lichidare judiciară.

Istorie înlăcrimată

ÔÇ×Timp de mai bine de 20 de ani proprietarii nu au mai ├«ntre┼úinut acest monument istoric. Acesta a ajuns ├«ntr-o stare avansat─â de degradare. Apa ploilor s-a infiltrat ├«n zid─ârie, tencuiala a c─âzut, au ap─ârut fisuri care se l─ârgesc de la an la an la nivelul plan┼čeelor dintre etaje", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier ├«n cadrul Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â Gala┼úi.

image

Din secolul al XVIIl-ea, c├ónd a fost construit, ┼či p├ón─â azi, conacul din ┼óig─âne┼čti, a trecut prin vremuri tulburi. Unul dintre nepo┼úii lui Conachi a v├óndut mo┼čia ┼či conacul lui Tache Atanasiu, personaj politic important, prefect al jude┼úului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru jude┼úele Tutova, Tecuci ┼či Covurlui.

Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va l─âsa mo┼čia de la ┼óig─âne┼čti, al─âturi de alte propriet─â┼úi, Academiei Rom├óne. ├Än 1974, conacul na┼úionalizat a trecut ├«n administrarea combinatului siderurgic, iar la zece ani de la Revolu┼úie, acesta a revenit c─âtre SC Dunasi SA Gala┼úi, fosta societate hotelier─â a Sidex.

image

În 2008, Dunasi SA a intrat în lichidare judiciară, imobilul fiind scos la vânzare. Pentru moment, administratorul conacului este firma lichidatoare Insolvexpert SPRL Galaţi, care nu asigură decât paza clădirii.

Scrisori f─âr─â r─âspuns

De┼či a fost ├«n┼čtiin┼úat─â ├«n nenum─ârate r├ónduri de c─âtre oamenii de cultur─â din Gala┼úi ┼či Tecuci, conducerea Academiei Rom├óne nu s-a ar─âtat interesat─â de soarta Conacului.

ÔÇ×Poe┼úii ┼či scriitorii din Tecuci au trimis scrisori Academiei Rom├óne pentru a salva aceast─â cl─âdire. Din p─âcate, nu am primit niciun r─âspuns. Nimeni nu se mai ocup─â de acest─â cl─âdire. Pe partea de Nord a c─âzut ┼úigla de pe acoperi┼č ┼či plou─â ├«n─âuntru. ├Än cur├ónd, numele poetului Conachi va tr─âi numai prin festival, f─âr─â a mai exista ┼či istoria acestor locuri", spune Viorel Burlacu, directorul Casei de Cultura Tecuci.

image

Soluţii pentru salvarea palatului

Cum Academia Rom├ón─â nu este interesat─â s─â-l primeasc─â ├«napoi, mai exist─â varianta exproprierii de utilitate public─â. Prin urmare, Direc┼úia Jude┼úean─â pentru Cultur─â ┼či Patrimoniul Na┼úional a ├«naintat Consiliul Jude┼úului Gala┼úi aceast─â posibilitate prev─âzut─â de legea protej─ârii monumentelor istorice.

ÔÇ×Noi monitoriz─âm monumentul istoric ┼či facem eforturi pentru valorificarea cl─âdirii. Am propus, ca ultim─â solu┼úie, exproprierea public─â a imobilului. Mai exact, trecerea lui din proprietatea privat─â ├«n cea public─â, tocmai pentru a-l salva. Totul ┼úine ├«ns─â de c├ót de mult vrea Consiliul Jude┼úului s─â-i dea valoare", a spus Marius Mitrof.

ÔÇ×Este o solu┼úie care poate fi luat─â ├«n calcul. ├Äns─â totul se discut─â la nivel ├«nalt. Posibilit─â┼úile de reabilitare a conacului sunt reduse. Cost─â c├óteva sute de milioane de euro. Nu cred c─â autorit─â┼úile locale au ace┼čti bani", a spus Viorel Burlacu.

Costache Conachi, precursorul poeziei moderne rom├óne┼čti

Alexandru Conachi ("Alexandru din botez, iar din gura oamenilor Costache") s-a n─âscut la ┼óig─âne┼čti, la 14 septembrie 1778, na┼čtere soldat─â la pu┼úin timp cu moartea mamei. S-a dovedit, ca to┼úi ├«nainta┼čii s─âi, destoinic ┼či ager ├«n ale ├«nv─â┼ú─âturii ┼či ├«ndeplinirii ├«ndatoririlor. La moartea tat─âlui s─âu, survenit─â la 7 martie 1803, avea rangul de comis.

image

A mo┼čtenit "sat ├«ntreg ┼óig─âne┼čti (...) cu locuitori pe d├ónsul", dar ┼či foarte multe datorii l─âsate de tat─âl s─âu, un ├«mp─âtimit al luxului, astfel c─â "averea ce mi-au l─âsat-o a fost foarte pu┼úin─â precum lumea ┼čtia ┼či scrisorile o dovedesc".

Datorit─â destoiniciei lui, a ├«ndeplinit numeroase func┼úii administrative:"comis, ispravnic al ┼úinutuluiTecui, pre┼čedinte al Departamentului Afacerilor Str─âine (Marea Postelnicie), epitrop al Bisericii "Tuturor Sin┼úilor"-Banu, din Ia┼či, culmin├ónd cu cea de mare logof─ât".

"Face o pasiune pentru Smaranda Negre, pe care o c├ónta ├«n poeziile sale sub numele de Zulnia, de┼či aceasta era so┼úia lui Petrache Negre, prietenul s─âu. Dup─â cinci ani de la moartea lui Petrache Negre, la 29 ianuarie 1828, Costache Conachi s-a c─âs─âtorit cu Smaranda Negre la ┼óig─âne┼čti. Aceasta venea din fosta c─âs─âtorie cu ┼čase copii, printer care ┼či Costache Negri. La 17 august 1828 s-a n─âscut unicul lor copil, Ecaterina-Cocu┼úa Conachi", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier ├«n cadrul Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional Gala┼úi (DJCPNG

Nereu┼čita candidatur─â la domnia Moldovei din 1830, ├«l determin─â s─â se retrag─â la ┼óig─âne┼čti. C─âsnicia nu a durat dec├ót patru ani, deoarece Smaranda, suferind de o boal─â cronic─â, s-a stins la 12 octombrie 1831.

├Än perioada 1839-1840 ├«ncep lucr─ârile la curtea nou─â de la ┼óig─âne┼čti, iar la 1841 casa era plin─â de me┼čteri. Costache Conachi se tocme┼čte ┼či cu un "j─âdov stoleri", ca s─â-i lucreze "cu des─âv├ór┼čit me┼čte┼čug ┼či iscusin┼ú─â (...)" mobila din cas─â.

├Än prim─âvara lui 1843, Conachi se decide s-o c─âs─âtoreasc─â pe Cocu┼úa cu Nicolae Vogoride (fiul lui ┼×tefan Vogoride ┼či al lui Ralu Scanavi), viitorul caimacam al Moldovei, de┼či at├ót fra┼úii vitregi ai Cocu┼úei, c├ót ┼či neamurile ┼či prietenii lui se ├«mpotriveau "turcescului ginere". Nunta va avea loc la 2 iunie 1846, la ┼óig─âne┼čti, la cununie asist├ónd ┼či domnitorul Mihai Sturdza, care se ├«ntorcea de la Constantinopol.

La 4 februarie 1849, Costache Conachi se stinge din via┼ú─â, l─âs├ónd mo┼čia ┼óig─âne┼čti ┼či averea sa "c├ót un principat de mare, ce se ├«ntindea peste trei jude┼úe cu falnicul palat ┼či parc de la ┼óig─âne┼čti (...)" Cocu┼úei Vogoride-Conachi. Aceasta ├«ns─â a l─âsat ├«ntreaga avere mo┼čtenit─â pe m├óna so┼úului ei, Nicolae Vogoride-Conachi, care din cauza proastei administr─âri a risipit-o ├«n timp.

Partea de mo┼čie aflat─â pe malul drept al B├órladului va fi v├óndut─â lui Anton Cincu, iar Conacul ┼či partea de mo┼čie de pe partea st├óng─â a B├órladului va fi v├óndut─â, la 1881, lui Tache Anastasiu, personaj politic important, prefect al jude┼úului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru jude┼úele Tutova, Tecuci ┼či Covurlui.

Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va l─âsa mo┼čia de la ┼óig─âne┼čti, al─âturi de alte propriet─â┼úi, Academiei Rom├óne.

Dup─â moartea sa, survenit─â ├«n anul 1900, Academia Rom├ón─â a ├«nfiin┼úat Funda┼úia ÔÇ×Dimitrie Tache Anastasiu", prin care la conacul de la ┼óig─âne┼čti se deschide ┼×coala de Agricultur─â a Academiei.

P├ón─â ├«n 1912, conacul nu va mai cunoa┼čte modific─âri esen┼úiale. Academia Rom├óna a construit ├«n acest an cele dou─â aripi laterale, modific├ónd totodat─â ┼či fa┼úada.