Coloniștii români din Canada, în „Historia” de februarie
Dosarul din această lună vă surprinde cu istoria românilor care au fondat colonii în Canada, la început de secol XX. În plus, revista vă îmbie și cu povești de călătorie, în România, la Castelul Ugron, și în Italia, la Veneția – orașul care plutește pe o pădure întoarsă. Începând de mâine, 14 februarie, „Historia” poate fi găsită la toate punctele de vânzare a presei, dar și online, pe platforma paydemic.
Sfârșit de secol XIX. Era perioada de sfârșit de apogeu a ceea ce numim azi Vestul Sălbatic. În timp ce nativii Lakota Sioux, conduși de celebra lor căpetenie Sitting Bull, se predaseră Statelor Unite ale Americii în 1881, după patru ani petrecuţi ca refugiaţi în Saskatchewan, tot mai mulţi noi coloniști soseau în regiunile acestea încă virgine ale Canadei.
Mulţi dintre acești coloniști proveneau din rândurile populaţiei anglofone din provincia Ontario, dar alţii, nu puţini, erau imigranţi care veneau tocmai de peste Ocean. În special locuitori din Germania, Austro-Ungaria, Italia, Grecia etc. se urcau pe vapoarele tot mai mari care traversau oceanul către cele două Americi. Iar sosirea lor schimba substanţial peisajul Lumii Noi.
În Saskatchewan și Alberta, românii au populat și chiar fondat localităţi întregi. Iar pentru asta au plecat și bărbaţi, și femei, ba chiar și familii cu primii copii abia născuţi.
„În familia mea”, notează autorul, Alexandru Cristian Surcel, „cele care au plecat au fost femeile, cu soţii lor. Victoria născută Mihaiuc și Simion Nichifor, care au trăit în secolul al XIX-lea la Rădăuţi, azi judeţul Suceava, pe atunci Ducatul Bucovinei, au avut un fiu, Gheorghe Nichifor, și patru fete”.
Povestea familiilor de români din marile prerii așteaptă să fie descoperită pe îndelete, poate chiar weekendul acesta, la o cafea sau ceai fierbinte.
Legenda unui baron îndrăgostit
Dacă zilele friguroase vă trimit cu gândul la vacanța de vară, avem o sugestie din traseul România Atractivă: Castelul Ugron.
„Pe culmile line ale Zaului de Câmpie, acolo unde lumina dimineţii se așază cu blândeţe peste coastele dealurilor mureșene, se ridică un castel cum puţine poate număra Transilvania. Nu este un castel mare, nici strivitor prin proporţii, dar are ceva ce depășește piatra: o poveste. Iar poveștile, atunci când supravieţuiesc generaţiilor, ajung să fie mai adevărate decât istoria însăși.”
Povestea este dusă mai departe de Ciprian Plăiașu.
Vacanță la Veneția
Dacă visați la o vacanță în Italia, vă dăm un motiv în plus să (re)vedeți Veneția, cu alți ochi.
Legenda spune că Veneţia s-a născut pe 25 martie 421, când, în mijlocul mlaștinilor lagunare, câţiva fugari și-au întemeiat primele colibe. Erau oameni care fugiseră din calea invaziilor hunilor și longobarzilor, din Câmpia Padului, în căutarea unui adăpost.
Natura neprielnică a lagunei i-a obligat pe veneţieni să găsească soluţii ingenioase. Pentru a crea fundaţiile clă dirilor și bazilicilor lor, au bătut în solul moale milioane de trunchiuri de copaci – stejar, larice, arin, pin, molid. În medie, la o adâncime de peste zece metri. Acolo unde solul a fost ceva mai tare, pilonii sunt doar până la patru-șase metri, însă uneori s-a ajuns chiar la douăzeci-douăzeci și cinci de metri, acolo unde nămolul era mai adânc.
Acesta este răspunsul, dar de Ciprian Plăiașu, la întrebarea: „Cum a fost posibil să construiești un oraș pe apă?“
„Afrodita cea modestă“
Dar, până să ajungeți la Veneția, poate mergeți într-un weekend la Constanța. Aici puteți admira unul dintre cele mai interesante exponate ale Muzeului de Istorie Naţională și Arheologie, descoperit în urma unor lucrări de infrastructură desfășurate în ultimii ani.
Chiar și fragmentară, „Afrodita cea modestă“, care a decorat cândva o locuinţă sau o grădină din Tomis, rămâne o mărturie elegantă a gustului ar- tistic antic și a modului în care lumea romană a integrat modele culturale și mitologice din întregul spaţiu mediteraneean, notează Ion Ionescu.
***
La final de revistă, vă invităm să răsfoiți recomandările noastre de filme, cărți și expoziții.
Lectură cu plăcere și cu folos!
