Cine a doborât avionul care a aparţinut companiei Malaysia Airlines? Un cetăţean român de 20 de ani şi-a pierdut viaţa în urma tragediei
Un avion Boeing 777 care a aparţinut Malaysia Airlines, zborul MH17, s-a prăbuşit în estul Ucrainei după ce a fost doborât de o rachetă de la sol. Zborul era pe culoarul aerian L980, unul dintre cele mai importante pentru zborurile comerciale europene. Un cetăţean româno-canadian se afla la bordul avionului prăbuşit, a anunţat MAE.;
Cine a doborât avionul? L-au doborât separatiştii ruşi din Ucraina? Care pot fi consecinţele acestui tragic eveniment?
La aceste întrebări, dar şi la multe altele au încercat să răspundă Călin Hentea, istoric militar-specialist în istoria propagandei, Oana Popescu, analist de politică internaţională, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială Adevărul Live, transmisă de la ora 12.00 şi moderată de Ion M. Ioniţă.
Oana Popescu, analist de politică internaţională:În momentul de faţă ştim că cel mai probabil avionul a fost doborât şi ştim naţionalitatea celor care călătoreau cu avionul.
Au existat nenumărate declaraţii din partea autorităţilor care spun că vor merge până la capăt cu anchetele şi se pare, dintr-o înregistrare difuzată de autorităţile ucrainiene, că separatiştii proruşi ar fi confundat avionul cu pasageri cu un avion de luptă şi l-au doborât.
Dincolo de cine a provocat acest dezastru, trebuie văzut şi comportamentul pe care îl au autorităţile ucrainiene şi cele ruse.
Dacă a fost un accident sau o doborâre intenţionată, gravitatea situaţiei este extrem de mare fiindcă la bord au fost cetăţeni britanici, cetăţeni americani şi statele occidentale ar putea să ia decizii mai ferme în privinţa războiului din Ucraina în urma acestui eveniment.
Călin Hentea, istoric militar:Dumnezeu ştie cine ţine controlul într-o astfel de regiune care nu se află sub autoritatea unui stat, unde avem de a face cu grupuri din acestea. Oricine poate face ce vrea, sunt foarte greu de controlat şi de a avea predictibilitatea unor acţiuni.
Cine a doborât avionul? Răspunsul este deja bine cunoscut, dar numai la un anumit nivel foarte înalt. Necunoscuta este modul în care acest răspuns va fi făcut public şi axceasta este o decizie politică. Victimele reprezintă un caz concret prin care se poate internaţionaliza conflictul din Ucraina.
Ciprian Plăiaşu:Este complicat să spui cine este de vină, Putin spune că vinovat este statul pe teritoriul căruia s-a întâmplat tragedia.
Oana Popescu:Indiferent de cine a apăsat pe buton, chiar dacă este o eroare, faptul că separatiştii ucrainieni deţin un astfel de echipament este foarte grav. Cred că responsabilitatea devine una generală, nu numai a celor care îi înarmează ci şi a celor care au închis ochii atunci când armamentul acesta a fost transportat peste graniţă.
Ion M. Ioniţă:Un cetăţean român de 20 de ani cu dublă cetăţenie româno-canadiană şi-a pierdut viaţa în urma doborârii avionului.
Oana Popescu: Toată lumea remarcă gradul de pericol la are s-a ajuns în zonă şi că la graniţa UE este un conflict. Este un lucru care afectează poziţiile pe care statele le iau în privinţa conflictului.
Călin Hentea: Cine are de câştigat în urma acestui incident? Separatiştii proruşi nu aveau niciun motiv să doboare acel avion, practic asta va aduce după sine un val de nemulţumiri la nivel internaţional şi cauza lor este pierdută. Nici Rusia nu avea nevoie în momentul de faţă de un astfel de incident.
Ion M. Ioniţă:Este evident că cineva vroia să arunce în aer toată zona.
Oana Popescu: Şocul este mult mai mare când evenimentele se întâmplă într-o zonă apropiată geografic de tine.
Călin Hentea: Simultaneitatea evenimentelor din Europa şi a celor din Gaza nu este întâmplătoare.
Oana Popescu:Cred că în momentul de faţă SUA sunt forţate să se implice mai mult decât au făcut-o până acum.
Ion M. Ioniţă:Consecinţele pot fi uriaşe, prima consecinţă ar fi că americanii au trecut la un nou nivel de sancţionare a Rusiei.
Ciprian Plăiaşu:Opinia publică va cere dreptate pentru ceea ce s-a întâmplat acolo.
Oana Popescu:La nivel uman sunt convinsă că Putin va fi perceput negativ, este foarte posibil însă ca ruşii să se raporteze la asta ca la un conflict, în care există şi victime civile. În timp, poziţia lui Putin poate deveni nesustenabilă. Din toate punctele de vedere, în momentul de faţă, Rusia nu poate să iasă decât ofilită.
Oana Popescu:Germania nu va avea de ales niciodată atâta timp cât nu se schimbă geografia, nu are cum să nu aibă o relaţie cu Rusia, în timp ce interesele Rusiei fac ca această paradigmă roz a cooperării pe care o oferă UE să pară hilară. E clar că nu funcţionează sistemul de valori internaţionale la care ne-am alăturat.
<strong>ISTORIC:Când au mai fost doborâte avioane civile în conflicte armate</strong>
De-a lungul vremii, şapte avioane cu civili au fost doborâte de rachete sau avioane de luptă.
Pe 23 iulie 1954, armata chineză a doborât un avion al companiei Cathay Pacific Airways, care decolase din Bangkok cu destinaţia Hong Kong. 10 dintre cele 19 persoane aflate la bord au murit. Atunci când şi-au cerut scuze pentru atac în faţa Regatului Unit al Marii Britanii (care controla Hong Kongul), Beijingul a afirmat că a confundat avionul cu un aparat militar al taiwanezilor, care intenţiona să atace Insulele Hainan.
Pe 2 iulie 1955, un zbor al companiei aeriene El Al care a decolat de la Viena cu destinaţia Tel Aviv a fost doborât pe când traversa spaţiul aerian al Bulgariei. A fost atacat de două avioane de luptă MiG ale bulgarilor. Toţi cei 58 de oameni de la bord au murit. După ce iniţial a negat orice implicare, Bulgaria a recunoscut că a doborât avionul. Opt ani după atac, Bulgaria a plătit 195.000 de dolari Israelului, după ce compensase deja pasagerii israelieni.
Pe 12 februarie 1973, un avion al companiei Libyan Arab Airlines-controlată de stat-de tip Boeing 727 care decolase de la Tripoli cu destinaţia Cairo s-a pierdut şi a intrat fără permisiune în spaţiul aerian al Peninsulei SSinai, care se afla sub controlul israelienilor după Războiul de Şase Zile din 1967. După ce a somat avionul să aterizeze şi au tras focuri de avertisment, avioanele de luptă israeliene au doborât avionul. 108 dintre cei 113 oameni de la bord au murit.
Asupra acestui caz planează încă numeroase controverse. Pe 27 iunie 1980, un avion al companiei Itavia care decolase din Bologna spre Palermp a fost doborât deasupra Mării Tireniene, în apropiere de Sicilia. Varianta acceptată universal este că aparatul de zbor a fost doborât de o rachetă lansată dintr-un avion de luptă, însă nu a fost nici până acum identificată sursa. Toţi cei 81 de pasageri de la bord au fost ucişi.
Incidentul este cunoscut drept „acea dată când URSS a ucis un congressman”. Un avion al Korean Air Lines Flight a fost doborât de avioanele sovietice, ucigând toţi cei 269 de pasageri şi membri ai echipajului.
La 30 august, un Boeing 747-230B al companiei Korean Air Lines a decolat de la Aeroportul Internaţional JFK, la New York, cu destinaţia Seoul. În aeronavă se aflau 246 de pasageri (dintre care 22 erau copii sub 12 ani) şi un echipaj format din 23 de persoane. După ce s-a alimentat la Anchorage, în Alaska, avionul şi-a continuat drumul spre Seoul, la 31 august 1983.
Iniţial, Uniunea Sovietică a negat orice implicare în acest caz, însă ulterior a fost forţată să recunoască faptul că a atacat avionul companiei Korean Air Lines.
Şi americanii au pe conştiinţă un astfel de atac asupra unui avion civil. La 3 iulie 1988, un Airbus A300, aparţinând companiei Iran Air, a decolat din Bandar Abbas cu destinaţia Dubai (Emiratele Arabe Unite). Aeronava era încă în faza de decolare, când o navă americană de război, USS Vincennes, a doborât-o cu o rachetă, deasupra Golfului Persic. Toţi cei 290 de oameni de la bord au fost ucişi.
Americanii au susţinut că au confundat Airbusul A300 cu un avion de război F-14. Mai mult, ei au spus că li s-a părut că avionul era în coborâre pentru a bombarda nava, pe când zborul 655 era în urcare. Dintre cei 290 de pasageri aflaţi la bord, 66 erau copii. În 1996, SUA le-au plătit familiilor victimelor sume cuprinse între 150.000 şi 300.000 de dolari, drept despăgubire.
Pe 4 octombrie 2001, un avion de pasageri rusesc, a fost doborât, din eroare, de asupra Mării Negre, de o rachetă ucraineană, în timpul unor manevre.
Atunci, în cursul unor aplicaţii desfăşurate de unităţi ale antiaerienei ucrainene, o rachetă S-200 a doborât un avion rusesc Tu-154, cu 78 de persoane la bord (între care 66 de pasageri), pe ruta Tel-Aviv-Novosibirsk. Nici atunci nu au existat supravieţuitori, iar partea ucraineană nu şi-a asumat responsabilitatea nici după ce o anchetă a stabilit cu exactitate rolul său în acest accident, scrie Ria Novosti, citată de Agerpres.
