Ceasul lui Brukenthal cântă din nou, după 200 de ani

Ceasul care derulează melodia preferată a baronului Brukenthal, un menuet, are carcasa, cadranul, plăcuţa şi capacele făcute din aur de 18 carate şi a fost restaurat.

Ceasul de buzunar al legendarului baron Samuel von Brukenthal a prins din nou viaţă, în urma unui amplu proces de restaurare. Cel mai vechi ceasornicar german din Sibiu, un expert în restaurare şi şeful galeriilor de artă de la Muzeul Naţional Brukenthal au muncit o lună pentru ca bijuteria purtată cu mândrie de baronul Brukenthal să prindă din nou viaţă.Ceasul este fabricat în anul 1800, de către firma elveţiană Ruegger, producător ale cărui creaţii pot fi cumpărate acum doar la casele de licitaţii din lumea întreagă. Baronul Brukenthal avea oameni special angajaţi care îi cumpărau din toată lumea arme, argintărie sau obiecte de artă şi aşa a ajuns în posesia lui şi ceasul care acum este inclus, alături de alte cinci, în tezaurul muzeului de la Sibiu.Nepoţii lui Brukenthal au donat ceasulCeasul a fost purtat de baron şi apoi lăsat de acesta moştenire nepoţilor săi, care în anul 1878 l-au donat muzeului care îi poartă numele. „Mecanismul ceasului constă din două părţi, una a ceasului propriu-zis şi un mecanism al muzicuţei, pe principiul pianelor metalice, adică are un tambur cu pieptăn care, desfăşurat, derulează melodia preferată a baronului", explică Florian Barbu, doctor în istorie şi expert restaurare metal în cadrul Muzeului Naţional Brukenthal. Atunci când cei trei experţi au început munca de restaurare, nici mecanismul şi nici muzicuţa nu erau funcţionale. Bătrânul ceasornicar l-a desfăcut şi a descopetit că roata balansorului era strâmbă, a îndreptat-o, l-a curăţat şi a uns mecanismul cu ulei elveţian original.„Problema mare a fost la muzicuţă, pentru că roţile care pun în mişcare acest cilindru, sunt 4 bucăţi pe o suprafaţă de 1 centimetru pătrat, ultima dintre ele având pivotul axului rupt. Axul a trebuit găurit cu un burghiu de 0, 3 milimetri, pentru a pune un ştift şi a reface funcţionalitatea roţii", explică Florin Barbu. Ceasul va fi expusîn LuxemburgPentru refacerea sticlei, cei trei restauratori au apelat la renumitul meşter sticlar Ion Tămâian. Acesta a lucrat cu sticlă din cel mai fin cristal, şlefuită şi apoi dimensionată astfel încât să se potrivească perfect pe rama ceasului. La Sibiu, ceasul va putea fi admirat la Muzeul Brukenthal, de la jumătatea lunii octombrie.Până atunci, va pleca la Luxemburg, într-o expoziţie care va reuni 95 de piese de la muzeul din Sibiu, printre care picturi, medalii, minerale de la Muzeul de Istorie Naturală, dar şi cărţi din biblioteca Brukenthal."Mecanismul ceasului constă din două părţi, una a ceasului propriu-zis şi un mecanism al muzicuţei, pe principiul pianelor metalice, adică are un tambur cu pieptăn care, desfăşurat, derulează melodia preferată a baronului."Florin Barbu expert în restaurareRestaurare dificilăFlorian Barbu, doctor în istorie şi expert restaurare metal din cadrul Muzeului Naţional Bru-kenthal, este unul dintre cei trei restauratori ai ceasului, alături de bătrânul ceasornicar german care nu a dorit să-şi dezvăluie numele şi de Alexandru Sonoc, şeful Galeriilor de Artă de la Muzeul Naţional Brukenthal.Florian Barbu lucrează de 22 de ani în cadrul muzeului, spune că a făcut restaurare „pe toate metalele, din toate epocile istorice", iar acum, alături de colegii săi, este pe punctul de a finaliza de restaurat tezaurului baronului, peste 100 de piese din cadrul acestuia fiind deja expuse anul trecut, în Polonia.Cine a fost Samuel von BrukenthalBaronul Samuel von Bru-kenthal (1721-1803) a fost singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa (1717-1780), cea dintâi funcţie ocupată fiind de cancelar aulic al Transilvaniei. Numit guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a ocupat-o între anii1777 şi 1787, Samuel von Brukenthal construieşte la Sibiu un palat în stilul barocului târziu, după modelul palatelor vieneze.

Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803)

Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul Von Brukenthal a lăsat moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină.În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817. În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, devenind proprietatea statului comunist român.