Care este mesajul secret pictat de Michelangelo în Capela Sixtină din Roma? jpeg

Care este mesajul secret pictat de Michelangelo în Capela Sixtină din Roma?

­čôü Istorie Medieval─â Universal─â
Autor: Redac╚Ťia
­čŚô´ŞĆ 1 aprilie 2013

La v├órsta de 17 ani a ├«nceput s─â disece cadavre din cimitirul bisericii locale. ├Äntre 1508 ┼či 1512 a pictat plafonul Capelei Sixtine din Roma. Michelangelo Buonarroti, cunoscut ├«n ├«ntreaga lume drept un geniu artistic cu realiz─âri excep┼úionale ├«n pictur─â, sculptur─â ┼či arhitectur─â, a fost totodat─â ┼či un foarte bun anatomist, secret pe care l-a ascuns prin distrugerea tuturor schi┼úelor ┼či notelor sale anatomice.

Cu toate acestea, secretul lui a fost dezvăluit mulţumită unei analize efectuate la mai bine de 500 de ani după ce acesta a fost ascuns de ochii Papei Iulius al II-lea chiar în trupul lui Dumnezeu.

capela sixtina jpg jpeg

Aceasta este concluzia a doi exper┼úi ├«n neuroanatomie de la ┼×coala de Medicin─â a Universit─â┼úii Johns Hopkins din Baltimore, Maryland. Cei doi exper┼úi au analizat ÔÇ×Separarea luminii de ├«ntunericÔÇŁ, o scen─â din Facerea Lumii pe care Michelangelo a pictat-o pe plafonul Capelei Sixtine, ┼či au ajuns la concluzia c─â artistul a ascuns imaginea unui creier uman ├«n chipul lui Dumnezeu. Cercet─âtorii afirm─â c─â pictura lui Michelangelo este o reprezentare foarte precis─â a creierului uman, a m─âduvii spin─ârii ┼či a trunchiului cerebral. Frank Meshberger, primul medic care a identificat asem─ân─ârile dintre reprezentarea lui Dumnezeu ┼či creierul uman, afirm─â c─â Michelangelo a ├«mprejmuit Divinitatea cu acel ÔÇ×giulgiuÔÇŁ similar creierului uman pentru a sugera c─â Dumnezeu ├«l ├«nzestra pe Adam nu doar cu via┼ú─â, ci ┼či cu inteligen┼úa suprem─â de care dau dovad─â oamenii.

image

Michelangelo a pictat plafonul Capelei Sixtine ├«n patru ani, realiz├ónd imaginile dinspre est spre vest, ├«ncep├ónd de la intrarea ├«n capel─â ┼či ├«ncheind deasupra altarului. Ultima scen─â pictat─â ├«l reprezint─â pe Dumnezeu care separ─â lumina de ├«ntuneric. ├Än aceast─â regiune cercet─âtorii au descoperit c─â Michelangelo a ascuns trunchiul cerebral, nervul optic ┼či ochii.

image

Criticii de art─â ┼či istoricii au fost surprin┼či de anumite nereguli anatomice ├«n modul ├«n care Michelangelo a ├«nf─â┼úi┼čat g├ótul lui Dumnezeu ├«n aceast─â scen─â ┼či de modul ciudat ├«n care era luminat─â aceast─â regiune. Suk ┼či Tamargo afirm─â c─â nu este vorba de erori, ci de un mesaj ascuns. Cei doi exper┼úi afirm─â c─â ├«n nicio alt─â pictur─â nu se mai g─âse┼čte aceast─â gre┼čeal─â anatomic─â a g├ótului uman, iar dac─â imaginea aceasta este suprapus─â peste o fotografie a unui creier uman v─âzut de jos, liniile de pe g├ótul lui Dumnezeu se potrivesc exact cu tr─âs─âturile creierului nostru. Cercet─âtorii spun c─â nervii optici sunt reprezenta┼úi exact ├«n aceea┼či manier─â ├«n care au fost ilustra┼úi de Leonardo da Vinci ├«n 1487. Da Vinci ┼či Michelangelo au tr─âit ├«n aceea┼či perioad─â, fiecare dintre arti┼čti cunosc├ónd opera celuilalt.

image

Cei doi exper┼úi ├«n neuroanatomie concluzioneaz─â c─â ÔÇ×Michelangelo a ├«mbog─â┼úit aceast─â pictur─â ce-l ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe Dumnezeu cu imagini ascunse ale creierului, celebr├ónd ├«n acest mod nu doar gloria lui Dumnezeu, ci ┼či gloria celei mai magnifice crea┼úii ale SaleÔÇŁ.

image

Al┼úi exper┼úi lanseaz─â o alt─â ipotez─â ├«n ceea ce prive┼čte sensul acestor mesaje secrete. Nu este un secret faptul c─â rela┼úia lui Michelangelo cu Biserica Catolic─â a devenit ├«ncordat─â spre finalul vie┼úii sale, c├ónd artistul a ajuns s─â deteste opulen┼úa ┼či corup┼úia din Biseric─â. De altfel, ├«n capodopera sa Michelangelo ┼či-a pictat chipul ├«n dou─â locuri, ├«n ambele fiind torturat. De aceea, unii exper┼úi afirm─â c─â mesajul ascuns nu este faptul c─â Dumnezeu i-a dat inteligen┼úa lui Adam, ci c─â inteligen┼úa ┼či organul trupesc ce o face posibil─â permit oamenilor s─â ajung─â la Dumnezeu f─âr─â ca aceast─â rela┼úie s─â mai fie intermediat─â de Biseric─â.

Este posibil s─â nu afl─âm niciodat─â adev─âratul motiv pentru care Michelangelo a inserat reprezentarea creierului uman ├«n capodopera sa, ce combin─â arta, religia, ┼čtiin┼úa ┼či credin┼úa ├«ntr-o oper─â artistic─â provocatoare ┼či uluitoare.

sursa: descopera.ro