Care a fost cauza epidemiei misterioase care i-a decimat pe azteci, după cucerirea spaniolă

O epidemie misterioasă, numită ”cocoliztli” (”molimă”) sau ”huey cocoliztli” (”marea molimă”) în limba nahuatl, a lovit Mexicul la câteva decenii după cucerirea spaniolă, decimând populația aztecă.

Conform unor estimări recente, în mai puțin de un secol, după cucerirea Imperiului Aztec de spaniolii conduși de Hernán Cortés (1521), populația Mexicului s-a redus la numai 2 milioane de locuitori, de la circa 20 de milioane.

De-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze privind cauza epidemiei misterioase.  Spaniolii au adus cu ei mai multe boli contagioase (variolă, pojar, tifos etc), însă analizele genetice efectuate la Institutul Max Planck din Germania au dezvăluit un că populația aztecă a fost afectată de Salmonella enterica, bacteria care provoacă febra paratifoidă, relatează The Atlantic.

ADN-ul studiat de cercetătorii de la Max Planck a fost prelevat din dinții a 11 oameni îngropați în cimitirul din Mixtec, un mare oraș din sudul Mexicului, abandonat după ce a fost devastat de epidemia izbucnită în 1545. Bacteria este transmisă prin intermediul alimentelor și apei contaminate cu fecale. 

Simptomele molimei, descrise în sursele din secolul al XVI-lea, sunt asemănătoare cu cele ale febrei paratifoide: febră mare; extrem de contagioasă; limba uscată și neagră; sete; pulsul mărit; ochii și pielea se îngălbeneau; delir și convulsii; noduli dureroși apăreau în spetele urechilor; dureri toracice și abdominale; dizenterie.

Prima epidemie de cocoliztli a izbucnit în august 1545 și a durat 4 ani, ucigând circa 6,4 milioane de oameni. Până în 1613, molima a lovit de mai multe ori. Numai în perioada 1576-1578 a lăsat în urmă 4,4 milioane de morți.

Autorii studiului nu exclud prezența altor patogeni, care ar fi afectat populația aztecă în secolul al XVI-lea, în afară Salmonella enterica. Metoda folosită de cercetători nu poate identifica anumite virusuri, care nu lasă urme ADN.