Când a apărut mersul biped la strămoșii oamenilor?
În ultimele decenii, oamenii de știință au dezbătut dacă o fosilă veche de șapte milioane de ani era bipedă, o trăsătură care ar face-o cel mai vechi strămoș uman cunoscut.
O nouă analiză realizată de o echipă de antropologi oferă dovezi semnificative că Sahelanthropus tchadensis (o specie descoperită la începutul anilor 2000) a fost într-adevăr bipedă, prin identificarea unei caracteristici întâlnite doar la homininii bipezi, conform unui comunicat al New York University.
Folosind tehnologie 3D și alte metode, cercetătorii au identificat tuberculul femural al lui Sahelanthropus, punctul de atașare al celui mai mare și mai puternic ligament din corpul uman, ligamentul iliofemural, esențial pentru mersul biped. Analiza a confirmat, de asemenea, prezența altor trăsături la Sahelanthropus care sunt asociate cu mersul biped.
„Sahelanthropus tchadensis era, în esență, o maimuță bipedă care avea un creier de mărimea celui al unui cimpanzeu și care probabil își petrecea o parte semnificativă din timp în copaci, căutând hrană și siguranță”, afirmă Scott Williams, profesor asociat în cadrul Departamentului de Antropologie al Universității New York, care a condus cercetarea.
„În ciuda aspectului său superficial, Sahelanthropus era adaptat pentru o postură și o locomoție bipedă pe sol”, a adăugat profesorul Williams.
Studiul, la care au participat cercetători de la University of Washington, Chaffey College și University of Chicago, a fost publicat în revista Science Advances.
Sahelanthropus a fost descoperit în deșertul Djurab din Ciad de paleontologi ai Universității din Poitiers, la începutul anilor 2000, analizele inițiale concentrându-se asupra craniului. Două decenii mai târziu, au fost raportate studii asupra altor părți ale descoperirii - antebrațele și osul coapsei (femurul). Acestea au declanșat dezbateri privind mersul biped la această specie, lăsând deschisă întrebarea statutului său: este Sahelanthropus un hominin (un strămoș uman)?
În studiul publicat în Science Advances, cercetătorii au analizat mai atent antebrațele și femurul folosind două metode principale: o comparație complexă a trăsăturilor cu aceleași oase ale speciilor actuale și fosile și morfometria geometrică 3D — o metodă standard pentru analiza detaliată a formelor, menită să evidențieze zone de interes special. Printre speciile fosile comparate s-a numărat Australopithecus — un strămoș uman timpuriu, bine cunoscut prin descoperirea scheletului „Lucy” la începutul anilor 1970, care a trăit acum aproximativ patru până la două milioane de ani.
Analiza a evidențiat trei caracteristici care indică bipedalismul la Sahelanthropus:
- prezența unui tubercul femural, care permite atașarea ligamentului iliofemural ce leagă pelvisul de femur și care, până în prezent, a fost identificat doar la hominini;
- o răsucire naturală a femurului - mai precis, anteversia femurală - situată în intervalul specific homininilor, care ajută picioarele să fie orientate înainte, facilitând mersul;
- prezența, evidențiată prin analiza 3D, a mușchilor gluteali (ai feselor) similari cu cei ai homininilor timpurii, care stabilizează șoldurile și ajută la statul în picioare, mers și alergare.
Ultimele două trăsături (anteversia femurală și mușchii gluteali) fuseseră identificate anterior de alți cercetători; studiul din Science Advances le-a confirmat prezența.
Autorii au constatat, de asemenea, că Sahelanthropus avea un femur relativ lung în raport cu antebrațul - o dovadă suplimentară a mersului biped. Cercetătorii subliniază că maimuțele au brațe lungi și picioare scurte, în timp ce homininii au picioare relativ lungi. Deși Sahelanthropus avea picioare mult mai scurte decât oamenii moderni, acestea erau distincte de cele ale maimuțelor și se apropiau de Australopithecus în ceea ce privește lungimea relativă a femurului, sugerând o altă adaptare la mersul biped.
„Analiza noastră a acestor fosile oferă dovezi directe că Sahelanthropus tchadensis putea merge pe două picioare, demonstrând că mersul biped a evoluat devreme în linia noastră evolutivă și provenea de la un strămoș care semăna cel mai mult cu cimpanzeii și bonobo de astăzi”, concluzionează profesorul Williams.
Foto sus: Craniul, antebrațul și femurul unui cimpanzeu, ale unui Sahelanthropus și ale unui Australopithecus (de la stânga la dreapta). Imagine realizată de Scott Williams (New York University) și Jason Heaton (University of Alabama Birmingham).
Mai multe pentru tine...
