„Lucy”: descoperirea care a schimbat istoria evoluției umane

În urmă cu mai bine de 50 de ani, doi antropologi săpau în Hadar, Etiopia, când au zărit ceva strălucind într-o râpă. Ceea ce au descoperit avea să transforme istoria evoluției umane.

Donald Johanson, pe atunci curator la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland, conducea o misiune arheologică în Valea Awash datorită unor unelte de piatră vechi de milioane de ani descoperite acolo. El și studentul Tom Gray plecaseră dis-de-dimineață în căutare de fosile. Obiectul pe care îl observaseră s-a dovedit a fi o fosilă a unui strămoș uman, iar când s-au uitat în jurul sitului au descoperit și altele aparținând aceluiași individ, relatează Live Science.

Mai târziu, în acea seară, cercetătorii au discutat cu entuziasm descoperirea în timp ce cântecul „Lucy in the Sky with Diamonds” al trupei Beatles răsuna în fundal. Pamela Alderman, un alt membru al echipei de arheologi, a propus ca fosila să fie numită „Lucy”.

„Și pur și simplu a devenit emblematic. O poreclă pe care o știa toată lumea”, a declarat Johanson pentru Live Science în 2024.

În următoarele câteva săptămâni, arheologii aveau să descopere părți din craniu, cutia toracică, pelvisul și oase ale membrelor unui strămoș uman vechi de 3,2 milioane de ani. La vremea aceea, Lucy era cel mai vechi și mai complet schelet al unui strămoș uman descoperit vreodată. Acesta avea să devină cunoscut sub numele de Australopithecus afarensis.

„Lucy” era atât de completă încât aproape că puteai să-ți imaginezi că te privește peste milenii. De-a lungul anilor am aflat multe despre viața ei: că avea mușchi ai picioarelor foarte dezvoltați pentru mers și cățărat în copaci; că ar fi fost un alergător slab din cauza tendoanelor și mușchilor gambei, diferiți ca formă; și că, probabil, folosea unelte.

Lucy a trăit la „jumătatea drumului” în evoluția umană, cam la egală distanță, în timp, atât de maimuțe, cât și de Homo sapiens. La acea vreme, mulți antropologi credeau că dezvoltarea creierului mare a precedat mersul biped. Dar „Lucy”, mică de statură și cu un craniu mic, era clar adaptată la mersul pe două picioare. Majoritatea antropologilor cred acum că Australopithecus afarensis reprezintă un strămoș uman direct.

Descoperirea lui Lucy a deschis calea pentru identificarea unor hominizi arhaici și mai vechi, inclusiv celebrul fosil Ardipithecus ramidus, cunoscut ca „Ardi”.

Scheletul lui Lucy,la Muzeul Național al Etiopiei (© Radosław Botev / Wikimedia Commons)

„Descoperirea lui Lucy a apăsat cu adevărat butonul de start pentru căutarea în sedimente din ce în ce mai vechi din Africa”, a declarat anterior, pentru Live Science, John Kappelman, paleoantropolog la Universitatea Texas din Austin.

De-a lungul anilor, oamenii de știință au scos la iveală peste 500 de fosile Australopithecus afarensis care acoperă un milion de ani de istorie evolutivă, provenind din situri din Tanzania, Kenya și Etiopia. Și am aflat multe despre cum a trăit și a murit Lucy, și putem chiar reconstitui ultima ei zi pe Pământ.

Am descoperit, de asemenea, că specia lui Lucy trăia într-o lume plină de alți strămoși și rude ale omului. Până acum, antropologii au identificat mai multe specii de Australopithecus, precum și alte genuri înrudite.

Datorită fosilelor precum Lucy și rudele ei, antropologii își dau acum seama că istoria evoluției umane seamănă mai degrabă cu un curs de apă cu ramificații decât ca un arbore genealogic.

_{Foto sus: Lucy (Australopithecus afarensis), reconstituire la Neanderthal Museum din Mettmann (© Wikimedia Commons)}