Defensiva română de la Stalingrad, testată de Armata Roșie

Cercetarea sovietică a comis o serie de greșeli majore și nu dispunea de o imagine completă a inamicului, a dispunerii unităților sale și a rezervelor. Istoricul rus Dmitri Degtev face chiar o afirmație surprinzătoare, susținând că Frontul de Sud-Vest, chiar până în preajma declanșării atacului, era sigur că Armata a 4-a română se afla în fața sa, cu toate că, în realitate, aceasta se afla dislocată pe flancul opus.

Cu o săptămână înainte de ofensiva planificată de sovietici, generalul-colonel Nikolai Vatutin nu cunoștea precis unde se afla aliniamentul principal al forțelor române. Pozițiile de tragere și tranșeele erau așa de bine camuflate, că observatorii sovietici nu au reușit să le descopere la sol.

Drept urmare, Vatutin a fost nevoit să execute o cercetare prin luptă a dispozitivului inamic. Pe 13 noiembrie, Armata a 21-a sovietică a lansat atacuri puternice în zona Kletskaia. Atacurile au lovit pozițiile deținute de Corpul IV Armată român și au fost acompaniate de bombardarea mai multor sate și puncte de sprijin, precum și de executarea mai multor zboruri ale avioanelor de cercetare. Aviația română (FARR) a executat dimineața mai multe misiuni de bombardament asupra satelor Tarașcinski și Kletskaia.

Apoi, în intervalul orar 11:15-11:30, românii au bombardat satul Nijne-Zatonski, ravenele de la vest și nord de Staro-Kletskaia și pădurile de la nord de Staro-Kletskaia, precum și concentrările de trupe sovietice de la cota 115,2 și la sud de aceasta.

La 11:45, avioane Junkers Ju-87 Stuka germane au apărut pe cer și au lovit pozițiile trupelor sovietice de la vest de Kletskaia. La 14:15, un nou bombardament aerian a fost executat asupra acelorași ținte. Forțele române au suferit pierderi reduse și au capturat 87 de prizonieri, fiind satisfăcuți de rezultatele obținute.

Pe 17 noiembrie, continuă Degtev, patru divizii de pușcași din Armata a 5-a Blindate au lansat un atac, însă infanteria română a opus o neașteptată rezistență, iar obiectivele stabilite au fost doar parțial atinse. În unele locuri, românii au lansat chiar și contraatacuri. Atacurile sovietice au fost confirmate de sursele românești, însă interpretate în mod diferit: „Ofensiva bolșevică pe frontul Armatei a 3-a a început încă din ziua de 17 noiembrie, pe porțiunile din front (la diviziile 13 și 14 Infanterie române) unde, în ziua de 10 noiembrie (probabil 19 noiembrie – n.a.), bolșevicii au realizat ruptura frontului”.

În consecință, chiar și în dimineața de 19 noiembrie, Vatutin nu deținea informații precise despre defensiva inamică. Multe ținte care urmau să fie bombardate de artilerie au fost stabilite la întâmplare.

Sovieticii nu au reușit să ascundă complet de germani concentrările de noi trupe în capetele de pod peste Don și în zona lacurilor Sarpin. Astfel, atât comandamentul Grupului de Armate „B”, cât și cel al Armatei a 6-a germane au dedus că era planificată o ofensivă majoră a Armatei Roșii.

În plus, la sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, mulți militari sovietici capturați au început să declare că Înaltul Comandament al Armatei Roșii pregătea declanșarea unei ofensive generale pentru aniversarea revoluției bolșevice – ori pe 7 noiembrie, ori câteva zile mai târziu.

Cu toate acestea, contrar așteptărilor alarmante, nu au existat atacuri majore, iar germanii, după o scurtă pauză, au continuat să se pregătească pentru următoarea „ofensivă decisivă” în Stalingrad.

Degtev subliniază că, în momentul în care sovieticii au atacat pozițiile Armatei a 3-a române în perioada 14-17 noiembrie, germanii au crezut inițial că acest lucru reprezenta începutul ofensivei sovietice.

Însă, pe 18 noiembrie, comandamentul Corpului IV Armată român a raportat observația că, dintr-un anumit motiv, atacurile au fost declanșate fără sprijinul cu foc din partea artileriei grele, a tancurilor și a aviației. Scopul respectivelor atacuri a avut caracterul unei cercetări prin luptă a dispozitivului inamic, concluziona raportul transmis la comandamentul Armatei a 6-a germane, arată Degtev.

Descoperă radiografia Bătăliei de la Stalingrad, o luptă crucială istoria celui de-al Doilea Război Mondial, în numărul 53 al revistei „Historia Special” (revista:special/53), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 22 decembrie 2025 – 21 martie 2026, și în format digital pe paydemic.com.