Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”

„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie, reușind nu numai să păstreze Unirea, dar să și aducă, în doar trei luni, un domnitor dintr-o familie dinastică europeană.

Domnia lui Cuza a pus fundaţiile statului român modern, realizările lui sunt incontestabile, dar, pentru a asigura viabilitatea actului Unirii din 1859, ţara se pronunţase pentru domn străin.

Dincolo de cadrul general, aspectele concrete ale loviturii care a dus la abdicarea lui Cuza rămân încă nelămurite. A fost un act al masoneriei? A fost Cuza însuși mason? Conflictul domnitorului cu una dintre lojile masonice de la București și un misterios incendiu la sediul Lojii Înţelepţii din Heliopolis ridică multe semne de întrebare și au generat de-a lungul timpului multe speculaţii.

Sigur este că principalii colaboratori ai domnitorului, conducătorii Revoluţiei de la 1848, cei cu care a avut în comun proiectul Unirii și al modernizării ţării, de fapt cei care l-au adus pe tron printr-o manevră politică extrem de inteligentă, dar și prin sacrificii personale, au fost francmasoni. Cu toţii și-au dat seama că destinul României, dacă vrea să dureze, este să se integreze în modernitatea europeană, să aducă Europa la Gurile Dunării. Din nefericire, o ruptură între Cuza și suporterii săi de valoare s-a produs.

Este una dintre bolile puterii de care au suferit mulţi dintre cei care au ajuns în poziţii înalte în România, în timpuri mai vechi sau mai noi. Îndepărtarea sfătuitorilor de calitate și înlocuirea lor cu o camarilă obedientă și rapace cu banul public reprezintă un model care s-a repetat de atât de multe ori în istorie încât a devenit aproape o lege de nezdruncinat.

Remarcabil, actul abdicării s-a petrecut fără vărsare de sânge, Cuza a putut pleca în exil, unde și-a trăit ultima parte a vieţii. De altfel, domnitorul însuși considera că rezolvarea pe termen lung este aducerea pe tronul de la București a unui prinţ dintr-o familie din străinătate. S-a dovedit că „monstruoasa coaliţie“ a fost capabilă, în condiţii foarte complicate, să găsească rapid soluţia cea mai bună, în persoana principelui Carol, viitorul rege al României.

Acest text a fost publicat în numărul 267 al revistei „Historia” (revista:267), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 aprilie - 14 mai, și în format digital pe platforma Paydemic.