Britanicii au contribuit la atacul de la Pearl Harbor

Ca urmare a desecretizării unor documente în Marea Britanie a devenit cunoscut că reuşita atacului Japoniei asupra Pearl Harbor şi bazei britanice din Singapore în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în mare parte se datorează informaţiilor transmise japonezilor de oameni din apropierea lui Winston Churchill.

BBC documentary informează că unul dintre ei a fost membru în Camera Lorzilor şi a făcut parte din aşa numitul cerc de apropiaţi al premierului britanic. Din documente reiese că britanicii ce ocupau funcţii înalte transmiteau informaţii importante Japoniei în decursul a câtorva decenii.Atacul de la Pearl Harbor (sau Operaţiunea Hawaii, cum a fost numită de către Statul Major Imperial japonez)a fost un atac militar din partea marinei imperiale japoneze împotriva bazei navale de la Pearl Harbor, Hawaii, în dimineaţa zilei de duminică, 7 decembrie, 1941.

Operaţiunea a constat din două valuri de atacuri aeriene, la care au participat 353 de avioane, lansate de pe şase nave portavion. Ca rezultat al atacului, patru cuirasate au fost scufundate (două fiind ulterior ridicate, reparate şi trimise în luptă spre sfârşitul războiului), iar alte patru au fost avariate. Japonezii au distrus şi trei crucişătoare, trei distrugătoare, 188 de avioane, au ucis 2.402 de oameni şi au rănit alţi 1.282.

Atacul a avut loc fără o declaraţie de război formală, şi înainte ca ultima din cele 14 părţi ale unui mesaj trimis de către partea japoneză Ministerului de Externe american să fi ajuns la destinaţie.

Ambasada japoneză din Washington, DC, fusese instruită să trimită mesajul imediat înainte de ora planificată a atacului. Atacul, şi în special natura surprinzătoare a sa, a fost un factor important care a contribuit la schimbarea opiniei publice americane de la izolaţionismul care caracterizase politica externă a ţării în anii 1930 la participare directă în război.

Ulterior s-a aflat că în vara lui 1940, specialiştii în criptografie de la Washington reuşiseră deja să spargă codul diplomatic strict secret folosit de japonezi şi supranumit „Purple".

Acest fapt a permis agenţiilor de spionaj americane să monitorizeze atent mesajele spre si dinspre Tokyo ale diplomaţilor şi ataşatilor militari niponi. Totuşi, deşi mai multe centre de comandă ale armatei SUA au primit dispozitive pentru decodarea cifrului „Purple", baza de la Pearl Harbour, a cărei importanţă era cunoscută, nu a fost înzestrată cu un astfel de dispozitiv.

Începutul celei de-a doua conflagraţii mondiale a găsit Statele Unite, neutre. Tendinţele expansioniste ale Japoniei, în Pacific şi în Asia, afectau însă sfera de influenţă a americanilor. Cum însă opinia publică americană nu voia intrarea ţării într-un război pe care nu-l considera al său, preşedintele Roosevelt a fost nevoit să păstreze în continuare neutralitatea, ajutând însă cu armament şi logistică puterile aliate.

Sunt istorici care spun că deşi conducerea SUA ştia de atac nu ar fi acţionat deliberat pentru a avea un motiv să intre în război.

A doua zi după atacul de la Pearl Harbor, preşedintele Roosevelt ţinea un discurs fulminant în faţa Congresului, spunând că data atacului de la Pearl Harbour „va rămâne în memoria tuturor ca unul dintre cele mai infame momente ale istoriei".

În urma acestui atac, Statele Unite ale Americii au intrat în Al Doilea Război Mondial.