Bacterii necunoscute, descoperite pe dinți de neanderthalieni

Bacterii ciudate, rămase captive pe dinții unor neanderthalieni, ar putea să îi ajute pe oamenii de știință să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu publicat în revista Science

Autorii studiului au utilizat placa dentară prelevată de la oameni preistorici și de la oameni moderni pentru a cerceta evoluția microbilor din cavitatea bucală, relatează Agerpres.

Pentru a investiga străvechiul microbiom oral uman, Christina Warinner, cercetătoare în arheologie biomoleculară la Universitatea Harvard din Statele Unite, a inventat tehnici noi cu scopul de a analiza placa dentară a oamenilor preistorici, care s-a întărit devenind calcul, numit și tartru.

„Calculul dentar este singura parte a organismului nostru care se fosilizează în mod obișnuit în timp ce suntem încă în viață”, a declarat coordonatoarea studiului. De asemenea, tartrul deține cea mai mare concentrație de ADN străvechi dintre toate fragmentele unui schelet preistoric.

În noul lor studiu, Christina Warinner și colegii ei au analizat calculi dentari de la 12 neanderthalieni - Omul de Neanderthal fiind unul dintre cei mai apropiați „verișori” dispăruți ai omului modern; de la 34 de rămășițe arheologice umane; și de la 18 de oameni moderni care au trăit de acum 100.000 de ani și până în prezent în Europa și Africa.

Apoi, ei s-au concentrat pe două specii din genul bacterian Chlorobium, descoperite la șapte indivizi care au trăit în Pleistocenul Târziu (126.000 de ani - 11.700 de ani în urmă). Acele bacterii nu corespund niciunei specii cunoscute, dar sunt apropiate de C. limicola, o bacterie care a fost găsită în surse de apă asociate cu mediul de viață din peșteri.

Cele două specii din genul Chlorobium au fost aproape în întregime absente din tartrul oamenilor care au trăit în ultimii 10.000 de ani. În zilele noastre, microbiomurile din cavitățile bucale ale oamenilor sunt drastic diferite.

„Bacteriile sunt, practic, sursa tuturor antibioticelor noastre - nu am mai descoperit nicio nouă clasă majoră de antibiotice în ultimii ani și suntem pe punctul de a rămâne fără antibiotice eficiente pe termen lung. Aceste metode ne oferă șansa de a căuta potențiale BGC-uri producătoare de antibiotice în trecut”, a adăugat coordonatoarea studiului.

_{Foto sus: Craniul unui Om de Neanderthal (© Zde / Wikimedia Commons)}