11 mituri desființate despre Omul de Neanderthal

De-a lungul secolului XX, în cultura populară, omul de Neanderthal a devenit emblema  primitivităţii în concepţia majorităţii. Era zugrăvit ca subom, incult, needucat, necioplit, nătâng, violent, grosolan, sălbatic, privit ca barbar. Astfel s-au născut şi propagat mituri şi preconcepţii în dauna lipsei de informaţii. 

Studiile din ultimele decenii au arătat contrariul:Omul de Neanderthal nu era primitiv aşa cum se credea, dar avea şi calităţi similare cu cele ale omului modern, chiar superioare în anumite privinţe. 

1.Uneltele şi armele Omului de Neanderthal erau simple şi primitive în raport cu uneltele omului modern-FALS 

În ultimul secol, arheologii considerau că neanderthalienii utilizau unelte simple, ca pietrele ascuţite. Cercetările din ultimul deceniu au revizuit această perspectiva pe baza unor noi dovezi arheologice şi studii amănunţite. În Franţa, în situl arheologic Abri du Maras de pe valea râului Rhone, cercetătorii au descoperit aşchii de piatră realizate cu tehnica Levalloise (deseori utilizată de Omul Modern) ce   au fost realizate de neanderthalieni. Uneltele din piatră neanderthaliene erau realizate rapid în câteva ore pe când producţia de unelte ale oamenilor moderni durau câteva zile. Uneltele de piatră ale neanderthalienilor s-au dovedit a fi mai eficiente şi mai dure decât uneltele de piatră realizate de oamenii moderni.  

În sud-vestul Franţei, savanţii olandezi au descoperit instrumente  neanderthaliene vechi de 50 000 de ani utilizate la prelucrarea vestimentaţiei, realizate din oase de cerb, similare cu uneltele din os netezite de oamenii moderni, având   vârfuri lustruite  cu care măreau rezistenţa vestimentaţiei de piele sau din blană . 

Oamenii de Neanderthal topeau seva de mesteacăn printr-o tehnică de încălzire foarte riguroasă şi strictă (după ce făceau focul, adăugau mesteacănul printr-o spărtură într-un ou golit, acoperit cu cenuşă din lemnele arse şi pământ pentru a rezulta o temperatura de câteva sute de grade)  din care obţineau lipiciul sau seva de mesteacăn pentru a ataşa piatra prelucrată de mânerul din lemn, din care rezultau suliţe sau topoare. Tehnica  neanderthaliană  de  realizare a lipiciului acum zeci de mii de ani  a fost reprodusă abia în laboratoarele din ziua de azi.  

La capitolul arme s-a dovedit că   oamenii de Neanderthal erau luptători şi vânători profesionişti. E adevărat că oamenii moderni ştiau să atace de la distanţă, dezvoltând suliţe pe care le aruncau la câţiva metri distanţă pentru a nimeri prada. Însă oamenii de Neanderthal, organizaţi în grupuri, atacau direct şi frontal, alergând şi infingând suliţa în pradă. În urma unor experimente, s-a observat că puterea de străpungere din atac frontal direct sau în lupta corp la corp este mai mare decât forţa  unui atac la distanţă. Un cerb străpuns de o suliţa aruncată de la distanţă murea abia după câteva minute sau chiar ore (în funcţie de gravitatea rănii) din cauza pierderii de sânge şi extenuării după ce era alergat   de vânătorii Homo Sapiens. În schimb, în urma unei străpungeri directe cu suliţa realizată cu toată forţă printr-un atac direct al unui vânător de Neanderthal, cerbul putea să moară instantaneu. 

Până în prezent s-au găsit peste 300 de situri arheologice în care s-au găsit unelte şi arme realizate de oamenii de Neanderthal. 

2. Neanderthalienii nu aveau un limbaj de comunicare complex ca al omului modern-FALS 

În multe desene animate şi filme, omul de Neanderthal se exprimă în grohăieli. Se ştie că limbajul articulat s-a dezvoltat la omul modern acum 200 000 de ani, comunicarea sporind şansele de supravieţuire a acestei specii, presupunând colaborare şi planificare . Până nu demult, se considera că lipsa unui limbaj articulat şi a capacităţii cognitive a fost unul dintre cauzele dispariţiei omului de Neanderthal. Cercetătorii au scanat cu raze X 3D scheletul unui Neanderthal ce dată de acum 60 000 ani din Peştera Kebara,  Israel,  în 1989. La Omul de Neanderthal, cavitatea nazală era mai mare, iar osul hioid era situat în partea superioară a gâtului, sub mandibulă, dar deasupra laringelui şi este considerat elementul  fundamental al vorbirii. Rezultatele au arătat că în privinţa compartamentului mecanic, osul hioid  la Neanderthal era imposibil de distins, dar era o parte cheie a tractului vocal care era utilizat în acelaşi mod ca la omul modern. Ca şi la oamenii moderni,  oamenii de Neanderthal comunicau între ei, colaborau la vânătoare şi planificau mijloacele de suprindere a prăzii. 

3. Oamenii de Neanderthal nu-şi formau relaţii interpersonale strânse şi nu erau organizaţi-FALS 

În cultura populară, omul de Neanderthal era privit ca un om al peşterii care atunci când îşi căuta partenera, o lovea în cap şi o târa, trăgând-o  de păr până în peşteră. Savanţii vremii considerau că neanderthalienii erau prea primitivi să aibă empatie, compasiune, să iubească şi să menţină relaţii interpersonale strânse.   

Limbajul articulat ce asigura o largă comunicare contestă această concepţie. Dar dovada cea mai puternică o reprezintă ceremonia funerară. În peştera " La Chappele-aux Saints", în Franţa, s-a găsit scheletul unui om de Neanderthal ce a murit acum 50 000 de ani. Scheletul părea să fie poziţionat cu grijă (întins şi cu braţele încrucişate şi puse pe piept) şi acoperit cu argilă (ce putea să-i conserve trupul) şi aşezat într-o groapă pentru a-l feri de necrofagi. La Roc de Marsal, s-a găsit trupul unui copil neanderthalian ce a murit în urmă cu 70 000 de ani la vârstă de 3 ani. A fost depus în groapă, într-o poziţie arcuită pe burtă, cu o mâna la cap şi cu picioare îndreptate la 90 de grade, acoperit cu pământ. S-au găsit şi multe alte trupuri poziţionate cu grijă şi îngropate cu flori depuse din respect pentru decedat, mai ales cele ale bătrânilor (ce sufereau de afecţiuni ca artrita,  aveau multe oase rupte şi le  lipseau mulţi dinţi) care erau respectaţi şi probabil veneraţi, ca " Bătrânul de la La Chappele" care a murit acum 56 000 de ani. Oamenii de Neanderthal trăiau în general până la 30-35 de ani, de aceea, erau foarte solidari în cadrul clanurilor. Conştientizau că cu cât erau mai uniţi şi mai numeroşi, cu atât mai mari erau şansele de supravieţuire. 

Nu se ştie clar dacă oamenii de Neanderthal îşi dezvoltaseră o religie a strămoşilor şi conceptul de viaţă de după moarte, dar e clar că aveau o cultură funerară, îşi iubeau rudele, semenii şi străbunii şi empatizau, dezvoltând şi menţinând relaţii interpersonale solide. 

Se credea despre copilăria la oamenii de Neanderthal că era dificilă, cruntă şi periculoasă, în care bărbatul  trebuia să înveţe de la vârsta fragedă să prelucreze piatra şi să vâneze, să se familarizeze cu mediul sălbatic şi ostil învăţând din eşec, iar femeia   trebuia să se resemneze cu rolul ei reproducător şi să înveţe să efectueze sarcini ca gătitul, culesul, creşterea copiilor, netezirea pieilor de animale şi prelucrarea blănurilor. Centrul de Paleocologie Umană şi Originile Evoluţioniste din Universitatea din York a schimbat concepţia tradiţională şi a arătat că în general, copii neanderthalieni erau foarte ataşaţi emoţional de grupul social în cadrul căruia se năşteau. Copii erau lăsaţi să se joace şi în mod sigur aveau jucării primitive . Băieţii învăţau prin joacă să se lupte şi să vâneze. Părinţii neanderthalieni îşi îngrijeau copii bolnavi sau bătrânii  chiar şi ani. Copii jucau un rol cheie în societate în expresia simbolică după cum ne arată şi mormântul copilului de la Roc de Marsal, unele morminte ale copiilor neanderthalieni fiind mai bine elaborate decât cele ale adulţilor, sugerând  relaţii emoţionale strânse între ei şi părinţi. 

Este foarte probabil ca femeia de Neanderthal să se fi bucurat de mai mult respect decât se crede în cultura populară şi probabil că  femeile cu abilităţi fizice excepţionale au participat la vânătoare alături de bărbaţi. 

Ba chiar mai mult, oamenii de Neanderthal aveau  structuri organizatorice, găsindu-se în peşteri însemne rupestre ce reprezentau clanurile, ceea ce arată clar că oamenii de Neanderthal erau organizaţi social. În concluzie, şi din această privinţă, oamenii de Neanderthal erau similari cu oamenii moderni. 

4. Omul de Neanderthal nu construia adăposturi-FALS 

O altă concepţie eronată învechită creată asupra oamenilor de Neanderthal este    că aceştia locuiau doar în peşteri . Recent, arheologii au găsit în Italia un adăpost în stâncă, cu rol de locuinţa organizată şi cu spaţii separate, fie pentru prepararea hranei, pentru dormit, pentru realizarea uneltelor sau pentru socializare. Nivelul superior al locuinţei era destinat tranşării animalelor vânate căci   s-au găsit cele mai multe resturi de animale. Nivelul mediu era zona de dormit căci acolo s-au găsit urme de ocupaţie umană. Relicve au fost găsite în jurul vetrei din spatele peşterii. În nivelul inferior s-au găsit oase de animale şi unelte de piatră, ceea ce sugerează că acolo avea loc producţia de unelte şi arme datorită expunerii la   lumina Soarelui. În Gibraltar s-au găsit reţele de peşteri în care au locuit ultimii oameni de Neanderthal acum 30 000 de ani.

Oamenii de Neanderthal construiau şi mici aşezări şi colibe din lemn şi oase. Se atestă că în estul Ucrainei s-au găsit adăposturi din oase de mamut lânos construite şi locuite de oamenii de Neanderthal. 

5. Oamenii de Neanderthal erau carnivori şi câteodată, canibali-FALS 

E adevărat că omul de Neanderthal era maestru la vânătoarea de mamuţi şi cerbi. Consuma ce-i drept cantităţi uriaşe de carne pe durata iernii. Dar recent, Instituţia Catalană de Cercetare şi studiile din Barcelona au arătat că dinţii de Neanderthal găsiţi în peştera El Sidron-Spania  sugereau că  aceştia consumau peşte, moluşte, insecte, legume gătite, fructe, tuberculi şi plante medicinale. 

Cu toate acestea, se crede că oamenii de Neanderthal au practicat deseori canibalismul sau ritualul de descărnare. Această ipoteza a fost formulată după ce cercetătorii au descoperit urme pe oase de Neanderthal printre oasele unui cerb. Încă este dezbătută această ipoteza. La Abri Moula, în Franţa, s-au găsit oase ale oamenilor de Neanderthal care aveau urme de tăieturi similare cu cele ale oaselor de căprioară, de aceea fiind catalogate ca resturi alimentare fiind puse laolaltă. Ipoteza descărnării ritualice a fost formulată după ce în diverse situri arheologice din Franţa, Croaţia şi Italia s-au găsit urme de tăieturi pe oasele oamenilor de Neanderthal produse de unelte de piatră. Rănile respective nu erau însă fatale.

În Spania, la El Sidron, s-au găsit schelete a 12 oameni de Neanderthal care păreau ucise şi devorate. Savanţii au formulat ipotecă că oamenii de Neanderthal practicau canibalismul pe durata iernii  când sursele de hrană erau puţine. Chiar dacă mulţi cercetători au considerat că aceştia au fost devoraţi de animale sălbatice, urmele de pe oase par să fi rezultat din tăieturi realizate de unelte din piatră  mai degrabă decât de dinţii unor animale. 

Chiar şi dacă s-ar dovedi că aceste cazuri au fost acte de canibalism, s-ar concluziona că ar fi cazuri rare şi izolate, în raport cu cazurile dese de canibalism ritualic în care s-a implicat specia omului modern, şi nu doar în preistorie sau în antichitate, ci şi în istoria recentă. 

6. Omul de Neanderthal nu manifestă o expresie culturală-FALS 

În lumea academică se consideră că oamenii moderni şi-au manifestat expresia culturală acum 30 000 de ani. Unele dovezi sugerează că şi oamenii de Neanderthal erau cultivaţi. În Spania, la El Castillo unde au locuit oamenii de Neanderthal, s-au găsit urme de artă rupestră care datează de acum 40 000 de ani. Tot oamenii de Neanderthal au fost cei care au creat primul instrument muzical cunoscut în istorie:flautul Divje Babe, descoperit într-o peştera din Slovenia în 1995, care a fost produs  acum 40 000-60 000 de ani. În Peştera Gorham s-a găsit în 2012 un însemn care indică că oamenii de Neanderthal aveau gândire abstractă sau organizatorică din punct de vedere social. 

7. Oamenii de Neanderthal erau roşcaţi, urâţi şi neîngrijiţi-FALS 

Majoritatea oamenilor cultivaţi doar de emisiunile de divertisment de la televizor şi-ar imagina un om de Neanderthal ca fiind păros, urat, murdar, cocoşat, ca pe o brută din sălbăticie. Reconstituirile fizice/digitale realizate după scheletele găsite atestă că aveau un aspect foarte apropiat de cel al omului modern. 

Erau îndesaţi, robuşti, dar aveau o constituţie fizică bine clădită, o masă musculară crescută, o cavitate nazală crescută, arcadele frunţii proeminente şi ochi mai mari (deci şi o vedere îmbunătăţită cu care puteau distinge adâncimea de la depărtare şi distingeau culorile mai bine). Picioarele erau mai scurte, ceea ce nu le permitea să fie foarte mobili şi agili precum oamenii moderni.

Se crede  că erau roşcaţi căci primele schelete găsite erau din Germania şi Franţa. Având în vedere că oamenii de Neanderthal populau nu doar Europa vestică şi nordică, ci şi Europa Centrală şi Estică, Orientul Mijlociu şi teritorii din Rusia de azi, e mai probabil să fi fost şi bruneţi. Majoritatea aveau păr drept şi ten deschis. 

În sudul Spaniei, în Murcia, s-au găsit urme de pigmenţi pe schelete, ceea ce concluziona că oamenii de Neanderthal îşi pictau şi ornamentau trupurile. În toată Eurasia s-au găsit în 1700 de situri arheologice dovezi că oamenii de Neanderthal purtau pene de păsări exotice. Este probabil să fi purtat şi bijuterii din scoici şi pietre preţioase. 

Toate acestea arată că oamenii de Neanderthal nu doar că se preocupau de aspectul lor fizic   ca să-şi impresioneze partenerul de sex opus, dar şi pentru a se distinge privind rangurile şi rolurile sociale. 

8. Oamenii de Neanderthal nu erau inteligenţi-FALS 

Capacitatea craniană a unui om de Neanderthal era de 1600cm3, mai largă decât cea a oamenilor moderni (1400cm3). 

Creierul neanderthal era mai asimetric. În 2008, savanţii au făcut studii folosind tehnologia 3D de reconstituire a creierului a unor schelete de Neanderthal găsite în Rusia şi Siria. S-a concluzionat că omul de Neanderthal cât şi Omul Modern aveau aceeaşi dimensiune a creierului la naştere, dar de la vârstă adultă, creierul omului de Neanderthal era mai mare.

9. Oamenii de Neanderthal şi Oamenii Moderni nu se înţelegeau şi se luptau între ei-FALS 

Secolul trecut, majoritatea savanţilor credeau că oamenii de Neanderthal şi oamenii moderni s-au luptat între ei şi că acest conflict dintre specii a fost un război primitiv la scară mare din care a rezultat în cele din urmă dispariţia oamenilor de Neanderthal din motivul că nu erau la fel de inteligenţi şi eficienţi ca Oamenii Moderni. 

E adevărat că oamenii moderni erau mai numeroşi demografic şi populau nu doar Europa, ci şi celelalte continente ca Africa, Asia, Australia şi Americile. Oamenii de Neanderthal populau doar Eurasia. Dar oamenii de Neanderthal, deşi aveau o înălţime mai mică (1, 50-1, 60 în medie), aveau o masă corporală mai crescută decât oamenii moderni care erau mai înalţi (1, 60-1, 70). Există certitudini arheologice clare care atestă că au existat conflicte şi crime izolate (s-au găsit schelete de oameni a căror oase purtau urme de tăieturi făcute cu suliţe ce păreau să aparţină oamenilor de Neanderthal), dar conflictul nu se manifestă la nivel global. Cum şi oamenii de Neanderthal luptau în grupuri şi colaborau, dar şi aveau o forţă fizică mai mare şi aveau stiluri de luptă şi de vânătoare mai eficiente, oamenii moderni fie se aflau de cele mai multe ori în postura de învinşi, fie ezitau să între în conflict cu aceştia. 

De fapt, e mult mai probabil ca cele două specii (Homo heidelbergensis este considerat a fi strămoşul comun) să se fi tratat cu indiferenţă reciprocă, fie chiar să fi colaborat şi să  se ajungă la împerechere. Un fragment de maxilar uman descoperit în Peştera cu Oase din sud-vestul României ce aparţinea unui hibrid rezultat dintr-un cuplu alcătuit dintr-un om modern şi un om de Neanderthal, a oferit savanţilor o dovadă certă care atestă încrucişările dintre omul modern şi omul de Neanderthal pe teritoriul Europei în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Ipoteza împerecherii dintre cele două specii a fost luată drept blasfemie de către lumea academică a secolului  trecut. Chiar şi aşa, conform analizelor ADN, 1-4% din genomul populaţiilor din Eurasia provin de la ADN-ul Neanderthalian. Majoritatea europenilor au moştenit tenul deschis şi părul drept. 

10. Oamenii de Neanderthal au dispărut din cauza glaciaţiunii-FALS 

Ne place să credem că acei neanderthalieni primitivi, urâţi, stupizi şi spurcaţi au dispărut în urma glaciaţiunii asemeni uriaşilor şi păcătoşilor nimiciţi de potopul biblic (în cazul de faţă, am putea vorbi despre un potop îngheţat/glaciar) şi că noi, oamenii frumoşi, inteligenţi, speciali, civilizaţi, am supravieţuit triumfător. Pentru că nu-i aşa, istoria e scrisă de învingători. Oricât de egocentrişti am fi ca specie, nu s-a întâmplat aşa . Se credea cândva că mamuţii lânoşi au dispărut datorită vânătoarei  excesive, însă după descoperirile şi studiile amănunţite din ultimii ani, s-ar părea că mamuţii au dispărut mai târziu şi datorită perioadei de încălzire, aceştia nereuşind să se adapteze climei temperate şi habitatului natural de atunci . Oamenii de Neanderthal erau mai rezistenţi la frig datorită masei musculare crescute  şi robusteţei lor. Oamenii moderni mai înalţi, dar  aveau  masa musculară mai scăzută, fiind mai puţin rezistenţi la frig. 

Încă de la apariţia lor, oamenii de Neanderthal au reuşit performanţa de a supravieţui a două perioade de glaciaţiuni:Riss (180 000-130 000 î.e.n.) şi Wurm (70 000-10 000 î.en.). Ei au dispărut abia prin 30 000 î.en., când glaciaţiunea Wurm era apropape încheiată. Având în vedere că aveau cavităţi nazale mai largi şi masa musculară mai crescută, erau mai bine adaptaţi la clima rece decât oamenii moderni care erau împrăştiaţi în Africa sau Asia şi care aveau să vină în Europa abia în perioada de încălzire şi să se adapteze cu uşurinţă la clima temperată, obişnuiţi fiind cu savanele africane sau cu clima ecuatorială. Dar şi oamenii de Neanderthal s-ar fi aclamatizat cu uşurinţă. 

Ceva anume a provocat totuşi dispariţia oamenilor de Neanderthal în Eurasia. Genocidul sau lupta cu Homo Sapiens clar nu putea fi cauza având în vedere că oamenii de Neanderthal erau războinici fioroşi greu de răpuşi, vânători abili, inteligenţi şi la fel de dezvoltaţi ca oamenii moderni. 

Epidemiile ori contaminarea cu un virus de la Homo Sapiens (aşa cum de vehicula acum ceva ani) nici atât nu putea să-i nimicească ca specie, având în vedere că oamenii moderni şi oamenii de Neanderthal se împerecheau . 

Cei mai mulţi savanţi presupun că doar o catastrofă ar fi provocat dispariţia speciei. 

Trebuie să fi fost ceva anume care să fi afectat doar Eurasia locuită de oamenii de Neanderthal. Trebuie să fi fost o erupţie vulcanică. Cum însă erupţia vulcanului Toba din Indonezia nu a afectat Eurasia decât cu scăderea temperaturii şi intensificarea glaciaţiunii Wurm, trebuie să fi fost o erupţie mai apropiată de continentul european. 

Acum 40 000 de ani, vulcanul Campi Flegrei, de lângă Napoli, a erupt . Conform descoperirilor geologice, cenuşa vulcanică s-a depus în toată Mediterana de Est şi în toată Europa centrală şi de Sud-Est.Regiuni întregi din Italia până în Caucaz, şi din Scandinavia până în Africa de Nord, au fost afectate. Vegetaţia a fost distrusă, multe specii de animale  au dispărut, şi norii de cenuşă au blocat lumina Soarelui să intre în atmosfera timp de câţiva ani. Vegetaţia din toate zonele  afectate avea să-şi revină abia după câteva secole. Analizele efectuate asupra sedimentelor ne arată că s-a depus  un strat de cenuşă vulcanică de minim 0, 5 m.  Carotele de gheaţă din Groelanda de acum 40 000 de ani ce sunt pătate cu cenuşă corelează cu erupţia vulcanică masivă . 

E foarte posibil ca Apocalipsa omului de Neanderthal să fi fost mai tragică decât se credea. Indivizii aflaţi la locul tragediei ar fi fost arşi şi mulţi ar fi murit sufocaţi în peninsula italică de azi. Restul, din Europa centrală şi de est, precum şi din Orientul Mijlociu au dispărut datorită lipsei hranei şi inhalării de cenuşă vulcanică. A urmat apoi agonia, lunga suferinţă a extincţiei. Anterior, populaţia oamenilor de Neanderthal era restrânsă şi mai acomodată în Eurasia, nesimţind nevoia de a se mai muta, deci a scăzut rapid. 

Oamenii moderni au câştigat cursa de supravieţuire datorită superiorităţii numerice şi fiindcă erau în permanentă mişcare. S-au extins rapid în Europa şi foarte probabil i-au absorbit pe ultimii oameni de Neanderthal aflaţi în număr mic în Spania şi Franţa prin împerechere, după cum ne arată şi scheletul copilului Lapedo din Portugalia de azi (mort acum 24 000 de ani), care are trăsături neanderthaliene şi ale omului modern . 

Specia Homo Neanderthalensis a dispărut definitiv acum 28 000 de ani, dar lăsând urme genetice în ADN-ul omului modern. 

11. Dacă ar fi readus la viaţă, omul de Neanderthal nu s-ar adapta la societatea de azi-FALS 

Este puţin probabil ca în viitorul apropiat să readucem la viaţă specii dispărute. Dar marea majoritatea consideră că omul de Neanderthal nu s-ar adapta deloc la civilizaţia modernă. 

Toate dovezile arheologice şi  studiile  recente  privind nivelul de inteligenţă, forţa fizică, adaptarea, creativitatea şi alte abilităţi excepţionale arată că omul de Neanderthal nu ar sfârşi ca un exponat la ZOO asemeni unui mamut readus la viaţă. 

Dacă specia ar fi supravieţuit ori s-ar fi răspândit pe întreg  globul, cu siguranţă ar fi evoluat în continuare şi ar fi făurit o civilizaţie prosperă în epoca de fier. Dacă nu s-ar fi petrecut erupţia vulcanică acum 40 000 de ani, în perioada preindustrială s-ar fi remarcat ca fiind cei mai fioroşi şi duri războinici ai istoriei vechi, dar şi ca cei mai buni meşteşugari, asemeni gnomilor din legende închipuite de imaginaţia omului modern(neanderthalienii fiind scunzi, dar musculoşi), iar în epoca modernă, ei ar fi fost cei care stăpâneau imperii coloniale din Europa. Cei subjugaţi ar fi fost o mare parte din oamenii din specia Homo Sapiens.

Surse:

http://www.ancient-origins.net/human-origins-science/top-ten-myths-about-neanderthals-001551

https://en.wikipedia.org/wiki/Neanderthal_behavior

http://www.nytimes.com/2006/12/05/science/05nean.html?_r=0

http://www.livescience.com/23278-neanderthals-feathers.html

http://news.nationalgeographic.com/2015/03/150331-neanderthals-music-oldest-instrument-bones-flutes-archaeology-science/

http://news.nationalgeographic.com/news/2014/06/140625-neanderthal-poop-diet-ancient-science-archaeology/

http://news.nationalgeographic.com/news/2013/12/131216-la-chapelle-neanderthal-burials-graves/

http://www.ancient-origins.net/news-evolution-human-origins/new-research-suggests-neanderthal-children-played-toy-axes-001561

http://www.telegraph.co.uk/news/science/science-news/8963177/Neanderthals-built-homes-with-mammoth-bones.html

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-3007590/Did-massive-volcanic-eruption-kill-Neanderthals-Probably-not-Explosion-40-000-years-ago-ruled-killer-theory.html

http://www.telegraph.co.uk/news/science/science-news/3339812/Neanderthals-speak-for-first-time-in-50000-years.html

https://www.theguardian.com/science/2016/feb/17/oldest-known-case-of-neanderthal-human-sex-revealed-by-dna-test

https://www.youtube.com/watch?v=Jg9UT1Y1vuA