Au folosit neanderthalienii gudronul de mesteacăn pentru proprietățile sale antibacteriene?

Neanderthalienii probabil foloseau gudronul de mesteacăn pentru multiple funcții, inclusiv pentru tratarea rănilor, potrivit unui studiu publicat recent în revista PLOS One de o echipă de cercetători condusă de Tjaark Siemssen de la Universitatea din Köln, Germania, și Universitatea din Oxford, Marea Britanie.

Gudronul de mesteacăn este o substanță naturală, groasă și lipicioasă, obținută prin distilarea uscată a scoarței de mesteacăn, fără oxigen. Are o culoare închisă și are un miros puternic. Gudronul de mesteacăn are o istorie foarte veche și multiple utilizări, fiind folosit ca adeziv încă din preistorie, dar și în medicina tradițională, pentru afecțiuni ale pielii (eczeme, psoriazis, mătreață), datorită proprietăților antiseptice și antiinflamatoare.

Gudronul de mesteacăn este frecvent întâlnit în siturile arheologice neanderthaliene, iar în unele cazuri se știe că acest gudron a fost folosit ca adeziv pentru asamblarea uneltelor, relatează phys.org.

Însă neanderthalienii aveau utilizări multiple pentru această substanță? De exemplu, comunitățile indigene din nordul Europei și Canada folosesc gudronul de mesteacăn pentru tratarea rănilor. De asemenea există tot mai multe dovezi că și neanderthalienii utilizau o varietate de practici medicale.

Pentru a investiga potențialul medicinal al gudronului de mesteacăn, Siemssen și colegii săi au extras gudron din scoarța de mesteacăn modern, vizând în mod specific specii cunoscute din siturile neanderthaliene.

Ei au folosit mai multe metode de extracție, inclusiv distilarea gudronului într-o groapă de lut și condensarea acestuia pe o suprafață de piatră, ambele fiind metode care ar fi fost disponibile neanderthalienilor. Atunci când au fost expuse la diferite tulpini de bacterii, toate probele de gudron s-au dovedit eficiente în inhibarea creșterii bacteriilor Staphylococcus cunoscute pentru provocarea infecțiilor rănilor.

Aceste experimente nu doar că susțin eficacitatea practicilor medicinale indigene, dar întăresc și posibilitatea ca neanderthalienii să fi folosit gudronul de mesteacăn pentru tratarea rănilor.

Autorii menționează că există și alte utilizări potențiale ale gudronului de mesteacăn, precum repelent pentru insecte, precum și alte plante la care neanderthalienii aveau acces.

„Am constatat că gudronul de mesteacăn produs de neanderthalieni și de primii oameni (moderni – n.r.) avea proprietăți antibacteriene. Acest lucru are implicații importante pentru modul în care neanderthalienii ar fi putut reduce povara bolilor în timpul ultimelor epoci glaciare și se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi privind îngrijirea sănătății în aceste comunități umane timpurii”, adaugă autorii studiului.

_{Foto sus: Scoarța de mesteacăn a fost folosită
pentru a produce gudron de peste 150.000 de ani. Fotografia din
centru prezintă gudron de scoarță de mesteacăn condensat pe o
rocă care mărginește un vatră. Atunci când este răzuit de pe
roci, gudronul vâscos poate fi folosit atât ca adeziv, cât și ca
antibiotic (© Tjaark Siemssen, CC-BY 4.0)}