Fotografii și documente inedite de la bătălia de la Mărăşti, publicate de Arhivele Naționale ale României

În perioada 11/24 iulie-19 iulie/1 august 1917 s-a desfășurat ampla ofensivă a armatei române și a celei ruse cunoscută sub numele de bătălia de la Mărăști. În vederea ofensivei, Armata a II-a română a dispus de Corpul II Armată, aflat sub comanda generalului Arthur Văitoianu, și de Corpul IV Armată, aflat sub comanda generalului Gheorghe Văleanu. Bombardarea pozițiilor inamice a început în dimineața zilei de 9/22 iulie. În seara zilei de 10/23 iulie, unităţi de infanterie au identificat şi lărgit breşele făcute în reţelele de sârmă ghimpată, creând, astfel, condiţii pentru desfăşurarea atacului infanteriei. Acesta a început, la ora 3:50, în dimineaţa zilei de 11/24 iulie.

În cele ce urmează nu ne propunem să insistăm asupra desfășurării operațiunilor, însă vă punem la dispoziție o hartă publicată care le ilustrează. Totodată, dorim să vă semnalăm existența fotografiilor și documentelor privind aceste operațiuni în fondurile și colecțiile pe care le deținem și să facem un bilanț al acestor lupte.
În timpul bătăliei de la Mărăşti şi-au pierdut viaţa 36 de ofiţeri şi 1.433 militari din trupă. La aceştia s-a adăugat un număr de 73 de ofiţeri şi 3.346 militari din trupă răniţi şi dispăruţi. Cele mai însemnate pierderi în rândul unităţilor Corpului II Armată s-au produs în ziua de 11/24 iulie 1917: 12 ofiţeri morţi, 20 răniţi şi 1 dispărut, 808 soldaţi şi gradaţi din trupă morţi, 1.073 răniţi, 422 dispăruţi.
Inamicul a fost înfrânt, pe un front de 30 km, realizându-se o pătrundere de aproximativ de 20 km în punctele cele mai înaintate. Trupele române au eliberat în cursul acestor lupte un teritoriu de aproximativ 500 km2 şi 30 de localităţi. Succesul obţinut a contribuit la întărirea moralului soldaţilor şi a convingerii că inamicul poate fi înfrânt.
La început, artileria a dat un bun sprijin pentru distrugerea şi ocuparea poziţiilor inamice, ulterior, din cauza terenului accidentat şi a lipsei mijloacelor de tracţiune, aceasta a înaintat mai greu, iar legătura dintre artilerie şi infanterie nu s-a mai putut realiza destul de bine.
Acţiunile ofensive ale trupelor române pe front în zona Mărăşti și desfășurarea operaţiunilor pe frontul oriental au determinat importante modificări ale planurilor de campanie ce s-au concretizat în noi regrupări de forţe şi în declanşarea ofensivei inamice de la Mărăşeşti şi Oituz, scriu cei de la

Mai multe fotografii și documente, pe pagina de socializare a Arhivelor Naționale ale României.