Arta rupestră egipteană antică dezvăluie începuturile regalității, revendicări divine și puterea violentă
Inscripții pe stâncă studiate recent în deșertul de la est de Aswan aduc noi perspective asupra modului în care cei mai timpurii conducători ai Egiptului își exercitau autoritatea acum peste 5.000 de ani. Gravurile, realizate pe suprafețe de piatră din regiunea Wadi el Malik și văile sale laterale, conțin hieroglife, simboluri animale și scene de violență. Împreună, ele arată cum regii predinastici au folosit imaginile pentru a-și legitima puterea în perioada formării primului stat teritorial din lume.
Un conducător calcă în picioare un bărbat culcat. Cele două cercuri din spatele acestuia nu sunt mingi, ci capete decapitate.Credit: Johann Thiele
În centrul cercetării se află o figură enigmatică cunoscută sub numele de Regele Scorpion. Titlul apare gravat pe o stâncă la Wadi Abu Subeira cu inscripția: „Domeniul regelui Horus Scorpion”. Egiptologul prof. dr. Ludwig Morenz, de la Universitatea din Bonn, interpretează inscripția drept „cel mai vechi toponim cunoscut din lume”, raportat pentru prima dată în urmă cu câțiva ani. Împreună cu cercetătorul egiptean Mohamed Abdelhay Abu Bakr, Morenz a prezentat acum o interpretare mai amplă a acestor gravuri în volumul Cultură și putere în Egiptul pre-faraonic.
„Aceasta a fost perioada în care statul egiptean a luat naștere”, afirmă Morenz. El susține că Egiptul avea deja o întindere de aproape 800 de kilometri de la nord la sud spre sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr.
Totuși, deșertul estic de la Aswan a rămas o zonă periferică. Wadi el Malik era o rută de tranzit, bogată în minerale și folosită ca teren de vânătoare în epoci mai umede. Aici, conducătorii și-au lăsat semnele pe stânci, transformând peisajul într-un „tablou regal de artă rupestră”, cum îl numește Morenz. Liderii – precum Regele Horus-Șoim, Regele Taur și chiar un rege timpuriu numit Scolopendra, după un miriapod veninos – apar în succesiune, fiecare legat de imagini animale puternice.
Inscripția regelui „Taur” se află în partea de sus, cu toponimul în față.Credit foto: Ludwig Morenz
„Cele mai multe dintre numele timpurii ale conducătorilor fac referire la animale periculoase care întruchipează autoritatea”, explică Morenz. Această simbolistică era folosită pentru a sublinia rolul conducătorilor ca reprezentanți pământești ai puterii divine, nu ca zei înșiși. În cazul lui Scorpion, acesta era asociat cu zeița-cow Bat, legată de fertilitate, și cu Min, zeul deșertului și al vânătorii. „Formau un cuplu divin – Bat legată de pământul fertil de pe malurile Nilului, iar Min de regiunile periferice”, adaugă Morenz.
La fel de importante sunt și scenele de violență. Una dintre cele mai șocante imagini înfățișează un conducător călcând în picioare un dușman, în timp ce două capete tăiate apar în fundal. Astfel de reprezentări ilustrează procesul de „modelare a faraonului” – construirea regalității prin imagini de victorie și dominație, precizează Morenz.
Relieful mai redă și aspecte din viața religioasă. O figură mare a unei bărci trase de 25 de oameni indică, probabil, procesiuni sacre, ce reflectă legături între Valea Nilului și frontiera deșertică.
Vânătoare de hipopotam a unui conducător, combinată cu motivul înfrângerii dușmanilor.Credit: Johann Thiele / Matthias Lang (editat cu GigaMesh)
Noile metode digitale de imagistică le-au permis cercetătorilor să descopere detalii invizibile ochiului liber, evidențiind gravuri șterse de trecerea timpului. Morenz consideră că abia acum începe să fie dezvăluit adevăratul potențial al sitului: „Aceasta este o regiune importantă pentru înțelegerea apariției statului în zona socio-culturală periferică la sfârșitul mileniului al IV-lea”.
Egiptologul face apel la mai multe misiuni arheologice și speră ca zona să fie într-o zi deschisă publicului: „Consider acest loc atât de important încât ar trebui să devină accesibil vizitatorilor, cu tururi și un centru dedicat”, afirmă Morenz.
Pentru moment, gravurile rămân martori tăcuți ai originilor regalității egiptene, oferind o privire asupra felului în care conducători precum Scorpion au transformat frontiera deșertului într-o scenă a puterii divine și a ambițiilor politice.
