Arheologii au scos la suprafaţă o nouă construcţie la şantierul de la Curtea Domnească
La o săptămână de când au înceut săpăturile, arheologii care au găsit un garlic la marginea ruinelor Curţii Domneşti, au descoperit o nouă constructie. Este vorba despre un corp de gardă, care se afla la intrarea în grădinile domneşti.
Un colectiv de arheologi şi studenţi de la universităţile din Târgovişte şi Bucureşti au descoperit în urmă cu o săptămână, la Curtea Domnească, din Târgovişte, un gârlici (intrare într-un beci) şi mai multe ziduri de clădiri, a căror datare încă nu a fost stabilită. Săpăturile au fost reluate după mulţi ani, spun arheologii, pentru că există încă zone mari de la Curtea Domnească unde nu s-au făcut căutări.
Arheologii au scos la iveală până acum un zid de la 1584 din timpul domnitorului Petru Cercel şi un corp de gardă pe latura nord-estică de la domnitorul Matei Basarab.
“Vrem cu orice preţ să adunăm informaţii despre reşedinţa voievodală prin săpături în partea de sud-est a Curţii Domneşti, zona gospodărească, unde nu s-au făcut niciodată. Descoperirile noastre vor fi valorificate şi turistic sub diverse forme specifice muzeografiei, făcând cunoscută istoria Târgoviştei, capitală medievală seculară, în plan naţional şi internaţional, complexul fiind foarte vizitat de turişti de pe toate continentele. Până în prezent a apărut un zid care pleacă de la limita celui de incintă de la 1584, din timpul domnitorului Petru Cercel (1583-1585). Vom stabili, pare un corp de gardă pe latura nordestică a Curţii Domneşti de la domnitorul Matei Basarab (1632-1654), iar fundaţiile sunt de peste un metru adâncime”, ne-a spus arheologul Petru Diaconescu.
Importanţa acestor descoperiri este extrem de mare, mai ales că şantierele şi cercetările arheologice efectuate în timp la „Curtea Domnească” au scos la iveală în anii trecuţi vestigii importante, legate de etapele constructive ale vechii capitale medievale (1386-1418).
Despre Complexul Muzeal Curtea Domnească
Targoviste (targ sau loc de targ) este mentionat de bavarezul Johannes Schiltberger, participant la batalia de la Nicopole din 1396, in memorialul sau de calatorie, redactat la reintoarcerea in Germania dupa 1427. In 1403 Targoviste apare cu titulatura de oras (varos) in tratatul comercial dintre Tara Romaneasca si Polonia. Dupa 1408, orasul devine cu certitudine si resedinþa de scaun pentru Mihail I.
Primul document referitor la Curtea Domneasca se datoreaza lui Mihail I, fiul si urmasul lui Mircea cel Batran, la 1417 – 1418. De mici dimensiuni, resedinţa domneasca in prima sa etapa de existenta era alcatuita dintr-o cladire de piatra cu beci, aparata de o fortificatie din lemn, ambele inaltate dupa 1400. Mai tarziu, in jurul anului 1415, tot Mircea cel Batran adauga si primul lacas de cult cunoscut sub numele de Biserica – paraclis sau Biserica Doamnei. Dupa 1431, cand Targoviste ramane singura capitala a Tarii Romanesti, Vlad Dracul (1437 – 1448) initiaza ample lucrari de constructie, transformand curtea initiala intr-un adevarat ansamblu rezidential:casa mare domneasca, zidul de incinta, care include si biserica, iar perimetral, la cca 30 m spre sud-vest si nord, marele sant de aparare. Urmasul si fiul sau Vlad Tepes (1456 -1462) completeaza ansamblul cu binecunoscutul turn de aparare si supraveghere, supranumit mai tarziu, Chindia. O ultima constructie apartinand acestei perioade de dezvoltare a Curtii Domnesti o constituie Biserica Sf. Vineri, ridicata in extremitatea de sud – est a Curtii Domnesti.
Sursa:www.adevarul.ro
