Ambasadorul Armeniei: ÔÇ×Dac─â pentru Europa Primul R─âzboi Mondial este un capitol ├«nchis, pentru armeni acesta r─âm├óne o ran─â deschis─â ┼či s├ónger├ónd─âÔÇŁ png

Ambasadorul Armeniei: ÔÇ×Dac─â pentru Europa Primul R─âzboi Mondial este un capitol ├«nchis, pentru armeni acesta r─âm├óne o ran─â deschis─â ┼či s├ónger├ónd─âÔÇŁ

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redac╚Ťia

Excelen┼úa Sa Hamlet Gasparian, ambasadorul Armeniei ├«n Rom├ónia, a acordat un interviu scriitorului ┼či jurnalistului Vartan Arachelian, ├«n care a atras aten┼úia c─â ├«n ultimii 20 de ani, Armenia s-a str─âduit s─â atrag─â aten┼úia comunit─â┼úii interna┼úionale asupra chestiunii majore a Genocidului Armean, ├«n timp ce a c─âutat c─âi de reglementare a rela┼úiilor cu Turcia de azi.

Vartan Arachelian:Domnule ambasador, începând cu acest an, peste tot în Europa se marchează împlinirea a 100 de ani de la Primul Război Mondial. În paralel, armenii din întreaga lume se pregătesc să marcheze împlinirea a 100 de ani de la Genocidul Armean. Ce legături există între aceste două evenimente dramatice?

Hamlet Gasparian:O leg─âtur─â direct─â, ├«ntruc├ót etapa final─â a expulz─ârii ┼či extermin─ârii armenilor a fost ├«nf─âptuit─â chiar sub acoperirea R─âzboiului Mondial. Poporul armean a suferit cea mai mare ┼či irecuperabil─â pierdere ├«n acest r─âzboi. Dac─â ne uit─âm doar la cifre, vedem c─â ├«n anii r─âzboiului fiecare a 10-a victim─â uman─â una era dat─â de armeni, ├«n totalitate din popula┼úia civil─â. Din p─âcate, ├«nc─â p├ón─â ast─âzi aceste cifre nu sunt reflectate ├«n cronica Primului R─âzboi Mondial, de parc─â ├«nfior─âtoarele masacre ale armenilor au avut loc pe alt─â planet─â ┼či nu pe P─âm├ónt, chiar ├«n patria lor istoric─â. ├Än remarcabilul s─âu roman Cartea ┼čoaptelor, Varujan Vosganian spune c─â istoria o scriu ├«nving─âtorii, nu cei ├«nvin┼či. ├Äntr-adev─âr, cu ani ├«n urm─â, ├«ntr-o zi ploioas─â de noiembrie, am fost prezent ca diplomat armean la tradi┼úionala ceremonie militar─â de comemorare de la Verdun, ├«n fa┼úa osuarului din Douaumont, ┼či am fost profund r─ânit ├«n sufletul meu c├ónd un ┼čef de Stat, amintind de victimele na┼úiunilor participante la primul R─âzboi Mondial, nu a spus nici m─âcar un cuv├ónt despre uria┼čele pierderi suferite de armeni. ├Än timp ce chiar pe fa┼úada osuarului de la Douaumont, pe cele dou─â stele, sunt inscrip┼úionate numele ora┼čelor armene┼čti martire Van ┼či Sis. Acela┼či lucru se ├«nt├ómpla ┼či ├«n albumul cronologiei ilustrate a primului R─âzboi Mondial, ├«mp─âr┼úit ├«n acea zi participan┼úilor:nici un cuv├ónt ┼či nici o imagine despre Golgota armenilor.

Există o explicaţie pentru această tăcere?

Dac─â din punct de vedere moral aceast─â t─âcere este ru┼činoas─â ┼či extrem de jignitoare pentru armeni, putem g─âsi o explica┼úie ├«n evenimentele ┼či reconfigur─ârile politice interna┼úionale din acel moment ┼či din perioada imediat urm─âtoare. S─â amintim c─â Turcia otoman─â se afla printre ├«nvin┼čii din Primul R─âzboi Mondial ┼či, prin tratatul de la S├Ęvres din august 1920, Antanta le-a acordat armenilor o parte din patria lor istoric─â, iar ├«n noiembrie, prin arbitrajul pre┼čedintelui american Woodrow Wilson, a fost trasat─â grani┼úa armeano-turc─â, Armeniei asigur├óndu-i-se ie┼čire la Marea Neagr─â. Dar toate acestea au r─âmas pe h├órtie, pe de o parte din cauza ascu┼úirii ne├«n┼úelegerilor dintre ├«nving─âtori, iar de cealalt─â parte ca urmare a ├«n┼úelegerilor dintre bol┼čevici ┼či turci ├«ncheiate ├«n detrimentul armenilor. Adic─â, pentru ca tabloul s─â fie mai clar, ├«n timpul r─âzboiului teritoriile istorice armene┼čti aflate sub st─âp├ónirea Turciei otomane au fost complet golite de armeni:prin planul conceput de junii turci, armenii au fost deporta┼úi c─âtre taberele mor┼úii din de┼čerturile arabe, ├«n urma masacrelor ┼či epidemiilor d├ónd 1.5 milioane de victime, pierz├óndu-┼či ├«n mod ireversibil casele, avutul, tot. Aceast─â cumplit─â catastrof─â ar fi putut fi ├«n parte atenuat─â dac─â alia┼úii ar fi respectat tratatul de la S├Ęvres. Dar ├«n tratatul de la Lausanne din 1923 articolul referitor la Armenia a fost eliminat, iar cealalt─â Armenie, ce se aflase sub st─âp├ónirea Imperiului rus ┼či fusese sovietizat─â ├«n noiembrie 1920, a fost amputat─â printr-un acord turco-bol┼čevic ced├ónd o mare parte a teritoriului s─âu Turciei ┼či nou creatului Azerbaidjan (Armenia era de secole ├«mp─âr┼úit─â ├«ntre dou─â imperii, mai ├«nt├ói ├«ntre Imperiul bizantin ┼či cel persan, apoi ├«ntre Imperiul otoman ┼či cel rus). Astfel, prin noua ordine mondial─â creat─â dup─â primul R─âzboi Mondial, Chestiunea Armean─â a fost ├«n─âbu┼čit─â prin nesocotirea ┼či ├«nc─âlcarea total─â a drepturilor armenilor ┼či ├«nchis─â ├«ntr-un cuf─âr ad├ónc, iar asupra subiectului masacr─ârii armenilor, adic─â asupra Genocidului Armean a fost impus un ├«ndelungat tabu. Armenia sovietic─â ÔÇô amputat─â, aflat─â sub c─âlc├óiul bol┼čevic, mic─â ┼či sl─âbit─â ÔÇô ┼či armenii ÔÇô masacra┼úi, refugia┼úi ┼či risipi┼úi ├«n ├«ntreaga lume ÔÇô nu ├«┼či puteau ap─âra drepturile. Iat─â ce mo┼čtenire a preluat Armenia devenit─â din nou independent─â ├«n 1991. A┼čadar, dac─â pentru Europa primul R─âzboi Mondial este un capitol ├«nchis, pentru armeni acesta r─âm├óne o ran─â deschis─â ┼či s├ónger├ónd─â.

Ce face Armenia pentru d─âr├ómarea acestui zid al t─âcerii ┼či pentru dep─â┼čirea nedrept─â┼úilor? Ast─âzi nu mai exist─â jugul bol┼čevic ┼či se vorbe┼čte despre o Diaspor─â armean─â nu f─âr├ómi┼úat─â ┼či slab─â ┼či, ci unit─â ┼či puternic─â.

Mai ├«nt├ói vreau s─â reamintesc faptul c─â Armenia de ast─âzi, de┼či nu mai este ┼úara slab─â, plin─â de refugia┼úi ┼či b├«ntuit─â de epidemii cum era ├«n anii ÔÇÖ20 ai secolului trecut, ci un stat viabil ├«nzestrat cu o capacitate de ap─ârare impresionant─â, a mo┼čtenit probleme extrem de complexe din perioada trecut─â, cum sunt chestiunea Karabaghului ┼či rela┼úiile nesolu┼úionate cu Turcia, care st├ónjenesc dezvoltarea normal─â a ┼ú─ârii ┼či ne primejduiesc viitorul. De cealalt─â parte, ave┼úi dreptate, Diaspora armean─â s-a pus repede pe picioare ┼či, ├«n anumite ┼ú─âri, ocup├ónd pozi┼úii influente, a ├«nceput s─â-┼či afirme drepturile. Dar, ├«n mare, chestiunile r─âm├ón nerezolvate. Armenia face fa┼ú─â unor amenin┼ú─âri serioase, care ├«i pun ├«n pericol chiar existen┼úa. Pentru a v─â convinge de aceasta este suficient s─â arunca┼úi o privire la harta regiunii noastre, unde Armenia este blocat─â din dou─â p─âr┼úi de Azerbaidjan ┼či Turcia, iar ceilal┼úi doi vecini, Iranul ┼či Georgia, au propriile lor probleme de rezolvat. Cu toate acestea, ├«n ultimii dou─âzeci de ani Armenia se str─âduie┼čte pe de o parte s─â atrag─â aten┼úia comunit─â┼úii interna┼úionale asupra chestiunii majore a Genocidului Armean, iar de cealalt─â parte caut─â c─âi de reglementare a rela┼úiilor cu Turcia de azi.

Dumneavoastră consideraţi responsabilă Turcia de astăzi pentru aceste evenimente?

Nu este vorba despre responsabilitate sau judecat─â ÔÇô cei ce au pl─ânuit ┼či pus ├«n aplicare Genocidul Armean nu mai sunt de mult ÔÇô, ci despre lichidarea urm─ârilor genocidului. Chiar dac─â nu mai exist─â c─âl─âul, victima r─âm├óne. Pe de o parte victima este Armenia ┼či popula┼úia Armeniei, care ast─âzi poart─â pe umerii s─âi ├«ntreaga povar─â a consecin┼úelor genocidului, iar de cealalt─â parte o uria┼č─â frac┼úiune a poporului armean, mo┼čtenitorii genocidului care, afla┼úi ├«n exil, sunt supu┼či asimil─ârii totale, pierderii identit─â┼úii ┼či deseori violen┼úelor fizice ┼či altor exiluri. A┼ča cum se ├«nt├ómpl─â ├«n ultimul timp ├«n Orientul Mijlociu, de exemplu ├«n cazul evenimentelor din Kesab (Siria), c├ónd 700 de familii armene┼čti, l─âs├óndu-┼či casele ┼či tot avutul, au fost nevoite ÔÇô ├«n fa┼úa atacurilor grupurilor teroriste p─âtrunse nestingherit ├«n Siria dinspre Turcia ÔÇô s─â fug─â ┼či s─â se ad─âposteasc─â la Latakia. La fel se ├«nt├ómpla mai ieri ┼či ├«n Irak, mai ├«nainte ┼či ├«n Liban ┼či ├«n alte p─âr┼úi, de unde zeci de mii de armeni au emigrat ├«n diferite ┼ú─âri din America ┼či Europa. Ast─âzi continu─â s─â fie periculos s─â fii armean. Cum s─â se simt─â armenii ├«n siguran┼ú─â, c├ónd Turcia neag─â ├«n mod oficial genocidul ┼či seam─ân─â ur─â fa┼ú─â de armeni at├ót ├«n interiorul, c├ót ┼či ├«n exteriorul ┼ú─ârii? Pe c├ónd confruntarea Turciei cu paginile negre ale istoriei sale ┼či recunoa┼čterea Genocidului Armean ar fi calmat acest team─â, ar fi fost un gest minim de moral─â fa┼ú─â de memoria victimelor nevinovate ┼či ar fi alinat ├«n parte ad├ónca durere resim┼úit─â de armeni. La fel ┼či stabilirea rela┼úiilor diplomatice cu Armenia ┼či deschiderea grani┼úelor, ceea ce ar fi ameliorat situa┼úia economic─â a Armeniei.

Foto:Hartă etnică a Asiei Mici și a regiunii Caucaz

Ethnic map of Asia Minor and Caucasus in 1914 0 jpg jpeg

├Äntrebare:Cu toate acestea, care este ie┼čirea, dac─â Turcia se ├«nc─âp─â┼ú├óneaz─â?

┼×ti┼úi, r─âspunsul nu este numai Turcia, de┼či acolo tabu-ul Genocidului Armean a ├«nceput s─â se fisureze:├«n cercurile anali┼čtilor, jurnali┼čtilor, universitarilor ÔÇô printre care nume cunoscute ca laureatul premiului Nobel pentru literatur─â, Orhan Pamuk, istoricul ┼či expertul ├«n chestiunea genocidului Taner Ak├žam ┼či al┼úii ÔÇô, precum ┼či ├«n societatea civil─â ast─âzi se vorbe┼čte deja deschis despre responsabilitatea guvernului turc ├«n aceast─â chestiune ┼či despre ce este de f─âcut. P├ón─â mai ieri aceasta se pedepsea penal (articolul 301). ├Än mod simbolic, debutul acestei dezbateri l-a constituit asasinarea ├«n ianuarie 2007, la Istanbul, de c─âtre extremi┼čtii turci a lui Hrant Dink, jurnalist armean din Turcia, redactor-fondator al revistei ÔÇťAgosÔÇŁ. Asasinatul a zguduit ├«n mod nea┼čteptat societatea turc─â ┼či a scos ├«n strad─â sute de mii de oameni care au scandat ÔÇťCu to┼úii suntem armeni, cu to┼úii suntem Hrant DinkÔÇŁ.

S─â nu uit─âm c─â ┼či ├«n 1915 numero┼či turci ┼či kurzi, risc├óndu-┼či via┼úa, au salvat armeni. Adic─â ┼či ast─âzi o parte a turcilor g├óndesc altfel. Au loc schimb─âri ┼či ├«n cercurile politice, mai ales la nivelul autorit─â┼úilor locale. Din str─âfundul Turciei ies la iveal─â grupuri de armeni ascun┼či sau islamiza┼úi, care ├«ncep s─â-┼či afirme identitatea ┼či drepturile. A┼čadar, aceasta este o direc┼úie prin care guvernul turc, sub presiunea propriei societ─â┼úi de a se elibera de mon┼čtrii ┼či fantomele trecutului, poate s─â-┼či revizuiasc─â politica fa┼ú─â de chestiunea armean─â.

A doua direc┼úie este dialogul ├«ntre state. Noi nu ne pierdem speran┼úa c─â partea turc─â ├«┼či va schimba retorica ┼či atitudinea ├«n aceast─â privin┼ú─â ┼či se va ├«ntoarce la angajamentele stipulate ├«n protocoalele de la Z├╝rich (din 2009), care prev─âd stabilirea rela┼úiilor diplomatice ├«ntre Armenia ┼či Turcia ┼či deschiderea grani┼úelor f─âr─â condi┼úii prealabile. Aceasta ne-ar fi permis s─â c─âut─âm c─âi de solu┼úionare a chestiunilor complexe ├«n condi┼úii mai calme.

A treia este atitudinea per m─âsur─â a comunit─â┼úii interna┼úionale ├«n chestiunea Genocidului Armean. Am ├«n vedere statele, organiza┼úiile interna┼úionale ┼či chiar societ─â┼úile. Nu cred c─â la nivelul vreunui stat exist─â vreo ├«ndoial─â fa┼ú─â de realitatea genocidului ┼či responsabilitatea turc─â. Aici chestiunea const─â ├«n rela┼úiile cu Turcia contemporan─â, pe care fiecare stat le abordeaz─â prin prisma intereselor ┼či priorit─â┼úilor sale actuale. C├ónd sunt puse ├«n balan┼ú─â Turcia ┼či Armenia, desigur c─â, din perspectiv─â strict pragmatic─â sau a real-politik-ului, balan┼úa se ├«nclin─â ├«n favoarea Turciei. Aproape aceea┼či situa┼úie este ┼či ├«n cazul structurilor interna┼úionale. ├Än ceea ce prive┼čte opinia public─â interna┼úional─â, ├«n mare m─âsur─â aceasta nu cunoa┼čte chestiunea sau, ├«n cel mai bun caz, esen┼úa acesteia. ├Än ┼čtirile interna┼úionale chestiunea Genocidului Armean este deseori prezentat─â ca ceva m─ârunt, un cli┼čeu uzat armeano-turc, peste care privirea alunec─â ┼či zboar─â. De aici se ├«n┼úelege de ce partea turc─â mizeaz─â pe nega┼úionism ┼či uitare.

Dar oare aici este solu┼úia:interese seci, indiferen┼ú─â ┼či uitare? Cred c─â aceasta este o abordare profund gre┼čit─â. Dac─â pe vremuri Turcia otoman─â ┼či guvernul junilor turci au putut s─â-i deporteze ┼či extermine pe armeni din patria lor istoric─â ├«n impunitate, ├«n lumea contemporan─â devine din ce ├«n ce mai greu de f─âcut acela┼či lucru cu Armenia ┼či Diaspora armean─â din ├«ntreaga lume. A┼čadar, chestiunea Genocidului Armean ÔÇô ce a ajuns pe agenda interna┼úional─â, ├«ntruc├ót este recunoscut pe zi ce trece de tot mai multe state ┼či structuri interna┼úionale ÔÇô va ocupa un loc mai stabil pe agenda interna┼úional─â. Prin urmare, g─âsirea unei solu┼úii grabnice acestei chestiuni este ├«n interesul nu numai al comunit─â┼úii interna┼úionale ┼či al Armeniei, ci chiar ┼či al Turciei. Aceasta este extrem de important─â prin prisma securit─â┼úii regiunii noastre, a Marelui Orient Mijlociu ┼či a Europei. F─âr─â solu┼úionarea chestiunii armene nu este imaginabil─â stabilitatea ├«n aceast─â vast─â regiune.

Ce este Genocidul Armean pentru dumneavoastr─â personal?

Emo┼úional, este o durere cotidian─â surd─â, care m─â urm─âre┼čte zi ┼či noapte, ├«n perioada adolescen┼úei pl├ónsul mamei dup─â cele pierdute, timp de zeci de ani c─âutarea ├«n paginile ziarelor a orfanilor ┼či rudelor pierdute, imaginea ├«ndoliat─â a biblicului Munte Ararat, ce ├«n fiecare clip─â ┼úi se ├«nal┼ú─â ├«nainte ca un mesaj (simbolul poporului armean, Munte Ararat se afl─â astazi dincolo de grani┼úa Armeniei, pe teritoriul Turciei). Prin prisma con┼čtiin┼úei, este regretul profund al pierderii definitive a unei civiliza┼úii str─âvechi, ├«ntruc├ót de pe teritoriile pe care au tr─âit armenii timp de milenii au fost ┼čterse urmele armene┼čti. Nu mai sunt nu numai templele ┼či bisericile impun─âtoare construite de armeni, ci nu mai sunt nici ei, armenii, me┼čte┼čugurile lor, traiul, portul, limba, c├óntul ┼či dansul lor, prin care se define┼čte o societate ┼či un popor. Aceasta este o uria┼č─â pierdere nu numai pentru armeni, ci ┼či pentru ├«ntreaga omenire.

┼×ti┼úi, a trecut deja un veac de la masacrarea armenilor ┼či, ├«n ace┼čti 100 de ani, au continuat dramele ┼či v─ârs─ârile de s├ónge:Holocaustul din cel de al doilea R─âzboi Mondial, sub ochii no┼čtri Cambodgia, Rwanda, ast─âzi zeci de mii de victime ┼či milioane de refugia┼úi ├«n Irak ┼či Siria. ├Än 1915, al─âturi de armeni au pierit ┼či un mare num─âr de greci ┼či asirieni (siriaci), ├«n 1940-45 al─âturi de evrei au pierit ┼úigani ┼či polonezi. Acest infernal toc─âtor de carne nu se opre┼čte. ┼×i uneori m─â g├óndesc c─â poate se va opri c├ónd va fi recunoscut Genocidul Armean, cu care a ├«nceput acest lan┼ú blestemat. Recunoa┼čterea Genocidului Armean este pentru mine o h├órtie de turnesol care indic─â dac─â a ajuns omenirea ├«n acel punct dup─â care nu mai exist─â ├«ntoarcere.

Sursa:www.adevarul.ro