Academia Română: Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău „să revină la autenticul său”

Academia Română solicită, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău „să revină la autenticul său”.

Academia Română precizează, în scrisoarea deschisă, că procesul de restaurare a bojdeucii lui Ion Creangă a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă.

„Academia Română a luat act că lucrările de renovare a primului muzeu literar din țară, Bojdeuca lui Ion Creangă, au fost încheiate. Din nefericire, așa cum ne semnalează oameni de cultură din toată țara și cum se poate vedea în imaginile postate pe internet, procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară, farmecul simplității și marca imediat recognoscibilă pentru cititorii povestitorului humuleștean. Casa de acum, renovată dincolo de limita kitsch-ului, a amuțit și și-a pierdut căldura. Ea nu mai vorbește despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală. Însemnele identitare au dispărut”, precizează Academia Română.

„Adânca tristețe și justificata revoltă a oamenilor de bun simț izvorăsc din constatarea că o epocă a marilor libertăți și a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii și istoriei românilor, simboluri care au supraviețuit atrocității războaielor, calamităților naturale și regimului comunist. Din nepricepere, cu greșită înțelegere a ceea ce înseamnă activitatea de restaurare și conservare – nu îndrăznim a duce, decât cu jumătate de măsură, gândul mai departe – cu rea intenție, astfel de «proiecte de restaurare» acționează ca forme de atentat latent, dar sigur de distrugere iremediabilă a valorilor patrimoniului național”, se mai spune în scrisoarea deschisă.

Academia Română consideră că Bojdeuca lui Ion Creangă trebuie „să revină la autenticul său și să rămână un simbol identitar românesc”.

„Prin urmare, facem apel la dumneavoastră, Domnule Președinte, să întreprindeți tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău să revină la autenticul său și să rămână un simbol identitar românesc, un reper distinct al spiritului locului și, deopotrivă, o atracție culturală deosebită. Este o datorie pe care o avem în primul rând față de generațiile care vor veni și care, lipsite de astfel de simboluri de legătură cu vremurile de altădată, vor fi doar niște biete ființe-insule în derivă pe o mare a globalizării, născute într-un timp fără rădăcini și fără idealuri naționale și repere culturale”, se mai spune în scrisoarea deschisă.

Bojdeuca lui Ion Creangă, prima casă memorială din România

Nu este pentru prima dată când bojdeuca lui Ion Creangă a avut nevoie de renovări. Căsuța care a scăpat de război și de două mari cutremure a fost distrusă de ultima renovare.

Istoria bojdeucii lui Ion Creangă Căsuța cumpărată pe 50 de galbeni austrieci jpeg

Ion Creangă a locuit în bojdeucă din 1872 până în decembrie 1889. Căsuța „cu trei odăi, acoperită cu stuh, și în ogradă fântână” a fost construită în anul 1842 de Constantin Vasiliu, ajungând, apoi, de la proprietar la proprietar, la Maria Ștefăniu. Aceasta, nelocuind-o, a închiriat-o familiei Vartic, iar la 10 iulie 1872, Ion Creangă împreună cu fiul său, Constantin, s-au mutat la bojdeucă, ocupând camera din dreapta.

Ion Creangă a cumpărat bojdeuca în vara anului 1879, printr-un Act de vecinică vânzare, de la Maria Ștefăniu (căsătorită Ciogole), pe 50 de galbeni austrieci, pe numele Tincăi Vartic, el semnând doar ca martor la tranzacție. După moartea sa, în casă a rămas Tinca Vartic, femeia mai tânără cu vreo 15-16 ani decât el, care a stat la căpătâiul său până în ultima clipă.

La jumătatea anului 1890, Tinca Vartic s-a căsătorit cu Constantin Deliu, megieș din Țicău, și a locuit în casa soțului, din strada Dochia nr. 11, la distanță de câteva ulițe. Bojdeuca a rămas nelocuită începând cu 1890, ajungând într-o stare de totală ruinare.

După moartea Tincăi Vartic, care a avut loc la 3 septembrie 1912, bojdeuca rămâne lui Constantin Deliu, care propune, în 1915, Primăriei ieșene să cumpere casa. Bojdeuca a fost cumpărată la 20 noiembrie 1917, de către Comitetul „Ion Creangă”, în aceeași zi făcându-se donația imobilului către Universitatea din Iași, conform volumului „Bojdeuca „Ion Creangă”. Din istoria primului muzeu literar din România“, semnat de muzeograful Iulian Pruteanu-Isăcescu.