2013, anul aniversar Maria Tănase. Povestea cântăreţei supranumită "Pasărea Măiastră" de către Nicolae Iorga
Anul aniversar “Maria Tănase” a debutat luni, la Braşov, printr-un concert caritabil susţinut de naistul Nicolae Voiculeţ la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Piaţa Sfatului.
Evenimentul face parte din proiectul “Maria Tănase 100” ce va include concerte atât în România, cât şi în străinătate, şi care vor marca aniversarea unui secol de la naşterea cântăreţei de muzică populară, relatează Agerpres.
A urcat pe scenă pentru prima dată când avea 8 ani, în timpul serbării de sfârşit de ani a Şcolii primare nr. 11, Tăbăcari, desfăşurată la Căminul Cultural “Cărămidarii de Jos”. A urmat trei clase la Liceul „Ion Heliade Rădulescu”, a apoi s-a retras pentru a-şi putea ajuta familia la munca în grădină.
Când avea 15 ani a participat la Miss România, iar doi ani mai târziu a plecat de acasă şi s-a angajat casieriţă într-un birt. Acolo obişnuia să şi cânte, fiind astfel descoperită de Sandu Eliad, cunoscut publicist şi regizor de teatru al vremii respective. Cu ajutorul acestuia, Maria Tănase cunoaşte mai mulţi tineri ai unui cenaclu, care o sfătuiesc să nu renunţe la muzică.
Debutează la teatrul de revistă condus de Constantin Tănase, iar în iunie 1934 apare în paginile publicaţiei „Cărăbuş-Express”, sub pseudonimul Mary Atansiu. În acelaşi an îl cunoaşte pe Constantin Brăiloiu, fondatorul „Arhivei Internationale de Folclor de la Geneva”.
Imprimă romanţa “Mansarda”, de Nello Manzatti, la casa de discuri Lifa Record, care se bucură de succes. Urmează colaborarea cu casa de discuri Columbia, unde, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, înregistrează piesele “Cine iubeşte şi lasă” şi “Mi-am jurat de mii de ori”.
Adevăratul său debut are loc însă în februarie 1938, când acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş susţine la Radio România un program muzical, în timpul emisiunii „Ora satului”. Atunci, talentul Mariei Tănase este remarcat de cronicarii muzicali, dar şi de public, astfel că solista continuă să fie cânte aproape săptămânal la radio.
Pe 17 august 1938, cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universităţii populare de la Vălenii de Munte, unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeşte „Pasărea măiastră”. În acelaşi an se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu şi lansează cu mare succes cântecele „Mi-am pus busuioc în păr” şi „Habar n-ai tu”.
Este invitată la Expoziţia Universală de la New York, unde cântă alături de orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cu naistul Fănică Luca. La acelaşi eveniment participă şi George Enescu şi Constantin Brâncuşi.
În anul 1940, Garda de Fier distruge toate discurile Mariei Tănase, sub pretextul că acestea ar fi distorsionat folclorul românesc autentic. În realitate însă, mişcarea avusese loc pentru că în cercul de prieteni ai cântăreţei se aflau şi unii evrei sau democraţi, printre care folcloristul Harry Brauner şi prozatorul Gheorghe Dinu (cunoscut sub pseudonimul Stephan Roll).
Un an mai târziu susţine un turneu în Turcia, unde preşedintele de atunci o desemnează cetăţean de onoare.
În octombrie 1946, cântă la înfiinţarea noii fundaţii a Societăţii Române de Radiodifuziune, eveniment în cadrul căruia îşi dau concursul şi violonistul Ion Voicu, pianista Maria Fotino şi violoncelistul Ion Fotino.
Peste şase ani devine profesoară la Şcoala medie de muzică nr. 1 din Capitală. Lansează piesele „Dragi mi-s cântecele mele” şi „Aseară vântul bătea”. Este distinsă cu Premiul de Stat în anul 1955, iar în 1957 primeşte titlul de Artist emerit.
Mai târziu, în 1958, imprimă la Electrecord, în limba franceză, cântecele „Doina de Dolj”, „Cine iubeşte şi lasă”, „Uhăi, bade” şi „Iac-aşa”. Acestea, alături de alte piese ale sale în limba română, sunt incluse pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant Du Monde”, ce primeşte în 1965 trofeul „Grand prix du disque” din partea Academiei “Charles Cros” din Paris.
În plus, Maria Tănase joacă pe scena Teatrului Municipal, în piesele “Cadavrul viu” şi “Horia”. Cântă operetă în “Mascota” şi primeşte rolul principal în comedia muzicală “Sfinxul de la Hollywood”. De asemenea, interpretează piese şi în filmele “Se aprind făcliile”, “România”, “Ciulinii Bărăganului” şi în scurt-metrajul “Amintiri din Bucureşti”.
În primăvara anului 1963, în timpul unui turneu la Hunedoara, cântăreaţa află că suferă de cancer la plămâni. Se întoarce în Bucureşti pe 2 mai, iar pe 22 iunie 1963 se stinge din viaţă la Spitalul Fundeni.
Maria Tănase a fost căsătorită cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (Clery Sachelarie).
Pe lângă succesul extraordinar în lumea muzicii populare, interpreta a avut şi o „viaţă paralelă”, multe voci susţinând că aceasta ar fi colaborat cu serviciile secrete de spionaj din străinătate.
sursa:gandul.info