200 de ani de la anexarea Basarabiei: ÔÇ×Am fost ┼úinu┼úi ca africanii, ├«n bantustaneÔÇť jpeg

200 de ani de la anexarea Basarabiei: ÔÇ×Am fost ┼úinu┼úi ca africanii, ├«n bantustaneÔÇť

­čôü Istorie recent─â
Autor: Valentina Basiul
­čŚô´ŞĆ 11 mai 2012

Istoricul Andrei E┼čanu, membru al Academiei de ┼×tiin┼úe de la Chi┼čin─âu ┼či membru de onoare al Academiei Rom├óne, sus┼úine c─â ├«n urma tratatelor de pace de la Bucure┼čti, de acum dou─â secole, au ap─ârut toate problemele identitare ale basarabenilor.

Savantul a declarat ├«ntr-un interviu pentru ÔÇ×Adev─ârul" c─â ┼či ├«n perioada ┼úarist─â, ┼či ├«n cea sovietic─â, Moscova a promovat ├«n regiunea anexat─â o politic─â similar─â cu cea rasist─â din Africa de Sud, de tip bantustane.

ÔÇ×Adev─ârul":Cum a fost posibil─â anexarea Basarabiei la 1812? Acum dou─â secole, la fel se f─âceau t├órguri cu anumite teritorii?

Andrei E┼čanu:Sigur, secolul XVIII este plin de astfel de evenimente tragice pentru unele popoare. De exemplu, prin trei ├«mp─âr┼úiri consecutive-1772, 1793 ┼či 1797-├«ntre Rusia, Prusia ┼či Imperiul Habsburgic al Austriei ┼či-a ├«ncetat existen┼úa Polonia. Au ├«mp─âr┼úit-o ├«ntre ei prin r─âzboaie ┼či prin diferite c├órd─â┼čii. Apoi privirile Imperiului Habsburgic, care deja la 1699 anexase Transilvania, s-au ├«ndreptat spre Balcanii de Vest.

Dar pofta Rusiei pentru Basarabia când apare?

Raporturile rom├óno-ruse ├«ncep ├«nc─â din secolul al XIV-lea, iar politica expansionist─â-mai ales din a doua jum─âtate a secolului al XVII-lea, c├ónd ru┼čii se implic─â ├«n r─âzboiului lui Bogdan Hmelni┼úki ├«mpotriva ┼ó─ârii Le┼če┼čti, cum ├«i spunem noi, medievi┼čtii, Poloniei. Au vrut chipurile s─â-l ajute pe Hmelni┼úki s─â ob┼úin─â independen┼úa, dar p├ón─â la urm─â au anexat teritoriul din st├ónga Niprului. Asta se ├«nt├ómpla ├«n 1654, a┼ča numita pace (rada) de la Pereiaslav, un ora┼č de l├óng─â Kiev. ├Än felul acesta s-a deschis un coridor foarte ademenitor pentru Rusia moscovit─â, care ├«ncepe s─â se extind─â ┼či spre sud-estul Europei. Atunci teritoriile din Balcani ┼či de la nordul Dun─ârii erau fie sub st─âp├ónirea otoman─â, fie sub suzeranitatea otoman─â. ┼ó─ârile Rom├óne, spre deosebire de cele din Balcani, erau principate autonome, care aveau diriguitorii lor, elitele lor na┼úionale, nimeni nu se amesteca ├«n treburile interne, Poarta Otoman─â cerea doar s─â se pl─âteasc─â regulat tribut.

Dar la 1812 a fost încălcat principiul suzeranităţii? Putem spune că, într-un fel, turcii ne-au vândut?

De-a lungul secolului al XVIII-lea au avut loc patru r─âzboaie ruso-otomane, unele erau ruso-austro-otomane, de fiecare dat─â Rusia ┼či Austria erau alia┼úi ┼či se ├«n┼úelegeau din timp cine ┼či ce teritorii ocup─â. ├Än principiu, de-a lungul secolelor ├«n care ne-am aflat sub suzeranitatea otoman─â era fie o ├«n┼úelegere oral─â, fie una scris─â c─â turcii trebuiau s─â ne apere de alte ├«mp─âr─â┼úii. ├Än urma r─âzboiului din 1806-1812 parc─â eram ocroti┼úi de Poarta Otoman─â, numai c─â turcii au pierdut atunci. Imperiul Otoman era ├«n dec─âdere, Rusia era ├«ns─â ├«n plin─â ascensiune, iar direc┼úia sud-est European─â devine, ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea, prioritar─â. Era o lupt─â ├«ntre marile puteri pentru ├«mp─âr┼úirea Europei, iar diploma┼úia rus─â devenise una dintre cele mai perfide ┼či mai rafinate de pe tot continentul.

Ce apreciere istorică daţi acestui eveniment? A fost un rapt, o anexare, o ocupaţie, ce a fost?

Toate pe care le-a┼úi numit. Acest r─âzboi a purtat un caracter de cucerire ┼či Rusia a anexat Basarabia prin for┼úa armelor. ├Än 1812, dac─â nu venea pericolul r─âzboaielor napoleoniene, nu-i exclus c─â ru┼čii ajungeau ┼či la Constatinopol. Dar fiindc─â Napoleon se apropia de grani┼úele imperiului lor, comandan┼úii ru┼či trebuiau s─â ├«ncheie ├«n grab─â pacea ┼či s─â retrag─â ├«ntreaga armat─â de pe teatrul balcanic. Astfel, dac─â la ├«nceputul negocierilor ei voiau ambele principate rom├óne ┼či hotarul pe Dun─âre, treptat ├«┼či reduc din preten┼úii. A┼ča grani┼úa dintre cele dou─â imperii s-a negociat mai ├«nt├ói pe Siret ca, ├«n cele din urm─â, comandan┼úi ru┼či s─â ├«ncheie, la 16 mai (stil vechi), la Bucure┼čti, pacea, ├«n urma c─âreia hotarul se stabile┼čte pe Prut.

image image image

Ce impact a avut acest eveniment asupra dezvoltării Ţării Moldovei, pentru că cea mai mare parte din teritoriu i-a fost luat?

Secolul al XVIII-lea a fost un dezastru pentru ┼óara Moldovei. Dup─â patru r─âzboaie-1711, 1736-1739, 1768-1774, 1786-1791, dar ┼či multiple invazii turce┼čti ┼či t─âtare, ┼óara Moldovei a ajuns la o s─âr─âcie cumplit─â. S─âr─âcia de ast─âzi din Moldova de la noi ┼či din Moldova de dincolo se trage de atunci. Totul are trecut, nu putea s─â renasc─â ┼úara a┼ča din senin. De exemplu, o Turcie care ast─âzi cunoa┼čte o ascensiune economic─â, nu a avut r─âzboaie de peste o sute de ani. Dar la noi au fost at├ótea confrunt─âri militare, inclusiv cele dou─â r─âzboaie mondiale. Dup─â 1812, Basarabia devine provincie ┼úarist─â, pe urm─â gubernie, sunt lichidate structurile de stat, sunt adu┼či func┼úionari ┼úari┼čti ┼či imediat este supus─â la acelea┼či biruri ┼či d─âri, poate ┼či mai grele dec├ót pe care le avusese pe timpul Imperiului Otoman.

Ast─âzi, la dou─â secole de la pacea de la Bucure┼čti, cel mai popular politician din Republica Moldova ┼či liderul ├«n care oamenii ├«┼či pun cele mai multe speran┼úe este Vladimir Putin. ├Änseamn─â asta c─â ru┼čii ne-au cucerit complet?

Asemenea r─âspunsuri la sondaje m-au ├«ntristat foarte mult. E o realitate trist─â care vorbe┼čte despre o lipsa total─â de cultur─â politic─â a popula┼úiei noastre. Din p─âcate, mul┼úi nu ├«n┼úeleg lucruri elementare:c─â s-a pr─âbu┼čit un imperiu, un imperiu al r─âului, care ne-a adus r─âzboi, foamete, deport─âri, colectiviz─âri for┼úate, deposed─âri de avere. Nu-mi ├«nchipui cum ast─âzi poate fi v─âzut bine Putin, cel care sus┼úine c─â cea mai mare tragedie a secolului al XX-lea a fost destr─âmarea Uniunii Sovietice, cel care men┼úine o armat─â la Nistru.

Ru┼čii spun c─â suntem o entitate separat─â, diferi┼úi chiar de acei moldoveni de la care ne-au rupt acum dou─â secole. ├Än ce m─âsur─â istoricii occidentali cred ├«n aceast─â teorie?

Chiar ┼či oamenii politici ┼či cei de ┼čtiin┼ú─â din Rusia de atunci, dar ┼či din secolul trecut, erau absolut con┼čtien┼úi c─â e un singur popor, c─â noi suntem rom├óni, c─â vorbim aceea┼či limb─â ┼či avem acelea┼či tradi┼úii. Iat─â de exemplu, la 1859, un istoric rus scrie ÔÇ×voievozii rom├óni ai Moldovei ┼či Valahiei" ori la 1918 academicianul rus Berg, geograf ┼či savant originar de la Tighina, a editat la Peterburg o monografie care se nume┼čte ÔÇ×Bessarabia". Chiar ├«n introducere, Berg scrie:ÔÇ×Basarabia este populat─â de rom├óni, dar Rusia nu trebuie s─â scape din m├óini aceast─â bucat─â gras─â". Desigur c─â odat─â cu unirea principatelor de la 1859, Rusia ├«n┼úelegea c─â se consolideaz─â un stat rom├ón modern ┼či mai devreme sau mai t├órziu va vrea s─â-i uneasc─â pe to┼úi rom├ónii care au fost ├«mp─âr┼úi┼úi de cele trei imperii. Atunci s-a intensificat propaganda separatist─â, moldovenist─â. ├Än cercurile ├«nalte ┼úariste se discuta dac─â s─â se deschid─â sau nu ┼čcoli pentru moldoveni. Dac─â ar fi deschis ┼čcoli, moldovenii ┼či-ar fi putut pune ├«ntreb─âri cine sunt ei.

Mai bine ├«i ┼úinem pro┼čti...

Mai bine ├«i ┼úinem ├«n ├«ntunecime. Chiar ┼či ├«n ┼čcolile biserice┼čti de un an - doi, copiii erau ├«nv─â┼úa┼úi s─â citeasc─â ┼či s─â scrie slavone┼čte ori ruse┼čte. Nu cumva tirajele abecedarelor s─â fie prea mari. La ├«nceputul secolului al XX-lea, ne-am trezit c─â avem 90-95% din popula┼úie analfabet─â, oamenii care au r─âmas ├«nchi┼či ├«n satele lor, izola┼úi de ora┼če. Chi┼čin─âul ┼či alte t├órguri aveau o popula┼úie alogen─â, numai nu b─â┼čtina┼čii.

Asta a fost o politic─â a imperiului?

O politic─â a imperiului care a continuat ┼či ├«n perioada sovietic─â. Din ce cauz─â satele noastre s-au dezvoltat foarte mult ├«n perioada sovietic─â? Pentru c─â nu le d─âdeau voie oamenilor s─â se a┼čeze la ora┼č. De fapt, aceast─â politic─â era comparabil─â cu cea rasist─â, segrega┼úionist─â din Africa de Sud. Acolo popula┼úia b─â┼čtina┼č─â de culoare locuia numai ├«n bantustane, numai ├«n zone ├«n care li se rezerva. ├Än ora┼če erau numai albii. Acela┼či lucru a fost ┼či la noi, ├«n Rusia ┼úarist─â, dar ┼či ├«n timpul sovietic. Deci o politic─â pentru a men┼úine oamenii ├«n ├«ntuneric ┼či izola┼úi. ├Än schimb, ├«ncoace era pompat─â popula┼úie din imperiu, a┼ča-numita clas─â muncitoare, ├«n loc s─â fie preg─âti┼úi muncitori dintre moldoveni ┼či s─â absoarb─â surplusul de popula┼úie din sate. Rusia ┼úarist─â a urm─ârit scopul dilu─ârii elementului autohton. ├Än loc s─â le dea ┼ú─âranilor din centru regiunii p─âm├ónt ├«n sud, au fost adu┼či special ├«n sudul Basarabiei str─âinii, pentru a ne ├«ndep─ârta de Dun─âre ┼či Marea Neagr─â.

"S─âr─âcia de ast─âzi din Moldova de la noi ┼či din Moldova de dincolo se trage de la multiplele r─âzboaie din secolele XVIII-XIX.

"├Än loc s─â fie preg─âti┼úi muncitori dintre moldoveni ┼či s─â absoarb─â surplusul de popula┼úie din sate, erau trimi┼či din imperiu alogeni.

Andrei E┼čanu, Istoric

ÔÇ×├Än Transnistria, la venirea ru┼čilor, majoritatea erau rom├ónii"

ÔÇ×La 1792, c├ónd, ├«n urma r─âzboiului ruso-otoman, Rusia a anexat teritoriul dintre Bug ╚Öi Nistru, aici mare majoritate a popula┼úiei era rom├óneasc─â, nu numai moldoveni, dar din toate provinciile rom├óne╚Öti, ╚Öi din Maramure╚Ö, ╚Öi din Transilvania, ╚Öi din Muntenia. De╚Öi acest teritoriu era st─âp├ónit par┼úial de Hanatul din Crimeea ╚Öi par┼úial de ┼óara Le╚Öeasc─â, marea majoritate erau rom├óni", afirm─â savantul. ÔÇ×V─â dau un singur exemplu: ├«n satul Rohi, din Dub─âsari, (n.r. - ast─âzi Roghi) oamenii au venit din satul Rohia din Maramure╚Ö. Dar c├óte asem─ân─âri de localit─â┼úi", mai spune Andrei E┼čanu.

ÔÇ×1812 a fost ├«nceputul tuturor relelor"

C├ónd le-a fost cel mai bine ┼či cel mai r─âu basarabenilor ├«n ace┼čti 200 de ani?

├Än general, din cauza numeroaselor r─âzboaie care s-au derulat pe acest teritoriu, s-a tr─âit greu. Nu numai c─â statul a fost rupt ├«n dou─â, dar ┼či biserica moldoveneasc─â a fost ├«njum─ât─â┼úit─â. P├ón─â la 1812, spa┼úiul acesta f─âcea parte din Mitropolia Moldovei, ├«n mare parte ├«n subordonarea episcopului de Hu┼či. Ru┼čii au instituit o nou─â episcopie numit─â a Chi┼čin─âului ┼či Hotinului, sau a Basarabiei, ┼či ├«n felul acesta au rupt regiunea de sub jurisdic┼úia Mitropoliei Moldovei.

De atunci apar ┼či problemele legate de cele dou─â mitropolii?

├Än general, toate problemele de mai t├órziu, c─â exist─â dou─â limbi, c─â suntem dou─â popoare. Atunci a fost ├«nceputul tuturor relelor. De la 1812 ├«┼či trag ob├ór┼čia ┼či discu┼úiile interminabile din societate, ┼či lipsa asta de con┼čtiin┼ú─â na┼úional─â.

Dar când ne-a fost cel mai bine?

Perioada interbelic─â, atunci era un singur stat, cu un singur popor ┼či o singur─â limb─â. ├Äncepuse s─â se cristalizeze o via┼ú─â dup─â modele capitaliste dintre cele mai avansate ├«n Europa. Acum se vorbe┼čte de nostalgia fa┼ú─â de perioada sovietic─â, dar toate genera┼úiile au nostalgiile lor. Unele sunt mai pu┼úin ├«ndrept─â┼úite, altele mai mult. De exemplu, p─ârin┼úii mei, ┼ú─ârani din Sculeni, ┼či-au legat amintirile lor de perioada cea mai frumoas─â ┼či mai avut─â a vie┼úii lor, de p├ón─â la r─âzboi. Ei, fiind ┼ú─ârani harnici, au pornit de la dou─â hectare c├ónd s-au luat ┼či c─âtre 1940 ajunseser─â, prin munc─â, la 16 hectare. Aveau 100 de oi, patru boi, patru cai, livad─â, p─âdure. La t├órg la Sculeni erau c├órciumi ┼či dughene de tot felul. Puteau s─â-┼či cumpere tot ce le dorea inima. De la mama am auzit c─â exist─â m─âsline, rodii, portocale, l─âm├ói. Prima dat─â am v─âzut o portocal─â c├ónd eram student. Era adus─â de la Moscova. Desigur c─â a exista un progres ├«n perioada sovietic─â, dar asta a fost mult mai t├órziu. C├ónd m-am de┼čteptat, ┼úin minte c─â permanent st─âteam ├«n cas─â, ploua, ningea ┼či era frig ┼či eu nu aveam cu ce s─â m─â ├«nc─âl┼ú. ┼×i ├«n clasa ├«nt├ói, ├«n 1955, m-am dus descul┼ú.

Cum ar trebui s─â fie marcat─â aceast─â dat─â rotund─â?

E un eveniment care a complicat mult lucrurile. Trebuie s─â-l analiz─âm obiectiv, a┼ča cum a fost. Luni, la Academie, va ├«ncepe o mare conferin┼ú─â ┼čtiin┼úific─â. Poate c─â ar fi trebuit s─â fie mai multe ac┼úiuni. Adev─ârul trebuie s─â ajung─â la ├«ntreaga popula┼úie, ca s─â nu ne trezim ridic├óndu-l ├«n sl─âvi pe Putin. ┼×ti┼úi, chiar ┼či atunci c├ónd aveau loc r─âzboaie pe aceste locuri, deseori oamenii ├«i luau drept domni ai Moldovei pe comandan┼úii ru┼či. Le scriau scrisori, s─â fie milui┼úi, s─â le confirme propriet─â┼úile.

Un fel de Putin-salvator de ast─âzi.

Chiar dac─â au trecut dou─â secole, observ c─â ├«n aceast─â privin┼ú─â nu ne-am mi┼čcat departe. M─â ├«ntristeaz─â mult c─â a sc─âzut interesul tinerilor fa┼ú─â de carte. Am fost pre┼čedinte la examenele de licen┼ú─â la istorie ┼či am v─âzut cum a fost promovat un student care mai c─â nu ┼čtia s─â citeasc─â. Degradeaz─â ├«nv─â┼ú─âm├óntul superior ┼či cel preuniversitar. Asta duce la ├«ntunecime ┼či, respectiv, la ideea c─â Putin este pre┼čedintele Republicii Moldova.

ÔÇ×Hasdeu nu devenea celebru ├«n Rusia ┼úarist─â"

De ce în secolul al XIX-lea, practic, nu am avut intelectualitate locală? Am avut, în schimb, un Hasdeu, un Donici, un Russo care s-au afirmat peste Prut.

Dac─â Bogdan Petriceicu Ha┼čdeu, Alecu Rusu, Iacob Stamati, Alexandru Donici nu plecau ├«n Moldova de dincolo, nu deveneau celebri ├«n condi┼úiile Rusiei ┼úariste. Asta a fost din cauza c─â aici nu trebuia s─â se formeze o intelectualitate. Era un lucru con┼čtient, s─â nu exist─â o g├óndire critic─â.

Dar exista o boierime în această regiune?

A r─âmas foarte pu┼úin─â boierime. Cei care aveau mo┼čii aici fie le-au p─âr─âsit, fie le-au schimbat cu altele de peste Prut. Multe din mo┼čiile Basarabiei au intrat ├«n posesia unor mari magna┼úi funciari ru┼či, iar spa┼úiile libere de la sud au fost ├«mp─âr┼úite coloni┼čtilor. De fapt, bog─â┼úiile provinciei erau controlate de str─âini. Era foarte pu┼úin─â boierime local─â. Chiar ┼či a┼ča, mai deschideau o ┼čcoal─â, un spital, ├«┼či trimiteau fiii la ├«nv─â┼ú─âtur─â, cum a fost ├«n cazul lui Stere. Constantin Stere a ├«ncercat s─â ├«nve┼úe mai departe ├«n Rusia ┼či chiar s─â se ├«ncadreze ├«n mi┼čcarea democratic─â, dar colegii lui urm─âreau alte scopuri, voiau eliberarea social─â. Or, Stere dorea s─â-┼či elibereze poporul s─âu. Spre sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea, mai mul┼úi boieri ├«┼či trimiteau copiii la studii.

┼×i apoi grupuri de basarabeni merg la studii la Tartu, la Kiev...

Doar astfel a fost posibil─â crearea unei elite care s─â duc─â ulterior la mi┼čcarea democratic─â din Basarabia din 1905-1907, pe urm─â la Unirea din 1918. Interesante lucruri:de la Tartu (Estonia), studen┼úi din Basarabia scriau ├«n Rom├ónia s─â le fie trimise c─âr┼úi. ├Än Basarabia a┼ča ceva nu se nu admitea. Pe urm─â veneau aici ├«mpreun─â cu aceste c─âr┼úi. Acela┼či lucru a fost ┼či dup─â 1956 ├«n perioada sovietic─â. Noi ne duceam dup─â carte rom├óneasc─â la Moscova, la Kiev sau la Odesa.

Profil

Func┼úia:academician ├«n Republica Moldova (din 2007) ┼či membru de onoare al Academiei Rom├óne (2011);V├órsta:63 de ani;Decora┼úii ┼či premii:Ordinul ÔÇ×Gloria Muncii" (1996) ┼či ÔÇ×Ordinul Republicii" (2010). Savantul a luat premii ├«n domeniul ┼čtiin┼úei ├«n Republica Moldova (1994, 2001), dar a primit distinc┼úii ┼či din partea Academiei Rom├óne (1998, 2010).

Andrei E┼čanu este autor a zeci de lucr─âri, multe fiind scrise ├«n colaborare cu Valentina E┼čanu, so┼úia sa. Pasionat de istoria culturii ╚Öi civiliza┼úiei medievale ╚Öi moderne din sud-estul ╚Öi estul Europei, savantul a efectuat cercet─âri ├«n domenii precum istoria politic─â ╚Öi rela┼úiile interna┼úionale, istoria militar─â a ┼ó─ârii Moldovei (sec. XIV-XIX). De asemenea, a dedicat mai multe volume unor personalit─â┼úi medievale rom├óne┼čti (┼×tefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Petru Movil─â, Nicolae Milescu Sp─âtarul).