O plimbare prin Silistra interbelică, cel mai oriental oraș al României Mari / FOTO
Silistra, unul dintre cele mai importante orașe din Cadrilater, a intrat în componența Regatului României în 1913, după al Doilea Război Balcanic, și a făcut parte din România Mare până în 1940, când Cadrilaterul a fost returnat Bulgariei, în urma Tratatului de la Craiova.
Numit și Dârstor, acest oraș a dat probabil și numele cartierului bucureștean Dristor, care odinioară se afla la marginea Capitalei, pe drumul către Dobrogea de Sud și implicit cetatea Dârstorului. Conform unei alte ipoteze, numele cartierului „Dristor“ ar veni de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului.
Dr. R.I. Călinescu descrie, în cartea „Dunărea. Călăuză turistică”, publicată la București în 1935, atmosfera din Silistra, cel mai oriental oraș al României Mari:
„Este singurul oraș din România care păstrează cel mai bine caracterul turcesc. Populația sa de 15.000 locuitori este jumătate turcească. Numărul moscheelor, care dau orașului caracterul oriental, este de cinci. Din vârful minaretului celei mai înalte și mai frumoase, care se află în centru, se poate contempla tot orașul, Dunărea și ținutul înconjurător până departe.
Dacă Str. Carol I, cea mai principală, are un caracter european dat fiind că aici se află cele mai multe clădiri publice, restul orașului, mahalalele, cu căsuțele acoperite cu olane și etajul ieșit în afară, ca pretutindeni în Peninsula Balcanică, cu cișmelele de piatră și piata încărcată cu ghiudem, pastramă de capră și de oaie, cu mieii atârnați din cuie de fier, jupuiți și crestați la grăsime după obiceiurile turcești, cu bragageriile pline de acadele, susan, pistil, corăbioare, bezere și hârdaie de bragă, cu dughenele pline de pepeni galbeni și verzi, a rămas curat turcească, de un pitoresc neîntrecut”, nota Dr. R.I. Călinescu, conform Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.
