Farmecul Ţării Zarandului, la muzeu jpeg

Farmecul Ţării Zarandului, la muzeu

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Daniel I. Iancu

C├ónd lumea vorbe╚Öte despre ╚Üara Zarandului accentul cade ├«n special pe eroii s─âi cunoscu╚Ťi ╚Öi recunoscu╚Ťi la nivel na╚Ťional ╚Öi nu numai, pe acele personalit─â╚Ťi care ╚Öi-au pus amprenta asupra istoriei ╚Öi culturii sau au influen╚Ťat decisiv politica ╚Öi administra╚Ťia ├«n acest areal. Aspectul etnografic ╚Öi cel legat de micile istorii locale sunt marginalizate, dar cazul nu e singular sau specific doar ╚Ü─ârii Zarandului.

De peste patru decenii Muzeul Civiliza╚Ťiei Dacice ╚Öi Romane Deva ├«ncearc─â s─â p─âstreze, s─â recupereze ╚Öi s─â aduc─â ├«n aten╚Ťia publicului interesat ╚Öi a turi╚Ötilor ocazionali aspecte legate de etnografia locului. Totul a ├«nceput ├«n 1977, c├ónd primele expozi╚Ťii organizate pe atunci ├«n actualul sediu al Casei de Cultur─â din municipiul Brad (unde se g─âseau, de altfel, ╚Öi depozitele) au avut la baz─â ÔÇ×colec┼úia de obiecte de art─â popular─â ale br─âdeanului ┼×tefan Sofian, care le-a donat comunit─â┼úii localeÔÇŁ 


dfd jpg jpeg

Farmecul ╚Ü─ârii Zarandului este dat ├«n primul r├ónd de arhitectura sa popular─â, at├ót c├ót se mai p─âstreaz─â, de obiceiurile mai mult reconstituite dec├ót practicate, de interven╚Ťiile antropice tradi╚Ťionale care ╚Öi-au pus amprenta asupra peisajului natural. Fenomenul depopul─ârii ╚Öi p─âr─âsirii este extrem de pregnant ├«n jude╚Ťul Hunedoara ╚Öi, prin urmare, ╚Öi ├«n zona etnografic─â denumit─â ╚Üara Zarandului . Totul s-a schimbat ├«n ultimele decenii, astfel ├«nc├ót nu mai reg─âsim acel tip de civiliza╚Ťie rural─â creat─â de mo╚Ťii cri╚Öeni, ├«ntr-un stil inconfundabil cu ÔÇ×a╚Öez─âri risipite, cu colibe sau ╚Öuri la deal ori r─âsfirate de-a lungul drumurilor ╚Öi v─âilor cu construc╚Ťii ast─âzi zidite ├«n c─âr─âmid─âÔÇŁ, care ÔÇ×p─âstreaz─â ├«nc─â ├«n locuri m─ârgina╚Öe vechiul tip al casei z─âr─ândene, o construc╚Ťie modest─â (una sau dou─â ├«nc─âperi ╚Öi c─âmara) din b├órne cioplite, ├«ncheiate ╚Öi prinse ├«n cuie de lemn, cu acoperi╚Ö de paieÔÇŁ .

Cricul de car 

├Än cadrul colec╚Ťiei de etnografie ╚Öi art─â popular─â de la Muzeul de Istorie Local─â ╚Öi Etnografie Brad, care cuprinde aproximativ 1200 de piese (ÔÇ×costume populare, unelte de prelucrare a l├ónii ┼či a c├ónepii, unelte specifice tuturor me┼čte┼čugurilor practicate ├«n Zarand, mobilier specific gospod─âriilor ┼ú─âr─âne┼čti din zon─â, obiecte de art─â popular─â, ┼úes─âturi etc.ÔÇŁ), exist─â 120 de obiecte care fac parte din patrimoniul cultural na╚Ťional.


dfdgf jpg jpeg

ÔÇ×Spa╚Ťiul restr├óns al locuin╚Ťei z─âr─ândene presupune o valorizare superioar─â, prin dotarea interiorului cu elemente de mobilier strict necesare, lucrate de t├ómplarii satelor, ├«n forme care conserv─â foarte bine materialitatea lemnului de bradÔÇŁ . Dar nu ne referim aici doar la acest tip de obiecte, c─âci spectrul colec╚Ťiilor este mult mai larg. De exemplu, printre piese se reg─âsesc o ÔÇ×ma╚Öin─â de sp─âlat rufeÔÇŁ sau un ÔÇ×storc─âtor de rufeÔÇŁ. Sau un ÔÇ×cric de carÔÇŁ dat├ónd din secolul al XIX-lea, confec╚Ťionat din lemn. Cricul achizi┼úionat din satul Dobro╚Ť, comuna Tome╚Öti, jude╚Ťul Hunedoara, este o pies─â confec┼úionat─â ├«n gospod─ârie, care ÔÇ×se folosea prin prinderea lui sub osia ro┼úilor de car, ajut├ónd astfel la ridicarea acestuia ├«n scopul schimb─ârii oric─âreia dintre ro┼úile deteriorate atunci c├ónd atelajul era ├«nc─ârcat. Cricul este compus dintr-un miez dotat cu filet exterior, corpul de sprijin ┼či un ax mobil cu trei bra┼úe, av├ónd un filet interior. Prin rotirea bra┼úelor axului se cupleaz─â ├«ntr-o mi┼čcare sincron filetul exterior al miezului ┼či cel interior al axului, produc├óndu-se ridicarea sau cobor├órea miezului la o ├«n─âl┼úime dorit─â pentru executarea depan─âriiÔÇŁ .

Muzeul de Istorie Local─â ╚Öi Etnografie Brad 

Dup─â ce, ini╚Ťial, a func╚Ťionat ├«n cl─âdirea actualei Case de Cultur─â din municipiu, Muzeul de Istorie Local─â ╚Öi Etnografie Brad, jude╚Ťul Hunedoara, ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â ast─âzi activitatea ├«ntr-un sediu ridicat ├«ntre anii 1964-1965, dar care a fost reabilitat ╚Öi adaptat cerin╚Ťelor muzeografiei din acele vremuri, ├«ntre 1985 ╚Öi 1987. ├Än acel moment ÔÇ×a fost amenajat─â de c─âtre Muzeul din Deva o expozi╚Ťie cu tematic─â viz├ónd istoria, etnografia ╚Öi arta popular─â z─âr─ândean─âÔÇŁ .


ghhj jpg jpeg

Dac─â ini╚Ťial expozi╚Ťiile organizate prezentau doar interiorul locuin╚Ťelor ╚Öi ol─âritul, ÔÇ×dou─â aspecte prin care ╚Üara Zarandului se individualizeaz─â ├«n peisajul satului rom├ónescÔÇŁ , ├«n decursul ultimului deceniu, dar mai ales ├«n ultimii ani, tematica ╚Öi modul de expunere s-a diversificat, ├«ncerc├ónd s─â acopere tot ceea ce ├«nseamn─â ocupa╚Ťii tradi╚Ťionale ╚Öi istorie local─â ├«n zona Bradului ╚Öi nu numai. Mai ales ia, ca obiect vestimentar tradi╚Ťional ╚Öi reprezentativ rom├ónesc, a fost pus─â ├«n valoare at├ót la muzeul din Brad, c├ót ╚Öi la sediul central al institu╚Ťiei, situat ├«n Palatul Magna Curia din Deva.

 Vara: mar╚Ťi-duminic─â, 10:00-18:00
 Iarna: mar╚Ťi-duminic─â, 9:00-17:00
Taxe de vizitare
 Adul╚Ťi: 10 lei
 Copii, elevi, studen╚Ťi, persoane cu handicap: 2 lei