Veşti de pe front: «Transfiguraţi, vitejii noştri trăgeau şi cîntau sub ploaia de proiectile duşmane»

„Adevărul“ vă oferă, pe 22 mai şi pe 29 mai, câte o reproducere integrală a ziarelor-document „Adevěrul“ din 8, respectiv 9 septembrie 1916, când România abia intrase în războiul întregirii naţionale. Preţul unui ziar este de 3,49 lei.

România a intrat în Primul Război Mondial pe 14/27 august 1916, de partea Antantei – formată din Franţa, Imperiul Rus şi Marea Britanie –, iar contemporanii care au supravieţuit conflagraţiei mondiale şi au reuşit să vadă Marea Unire de la Alba Iulia au spus clar că în acea zi de vară toridă s-a semnat, de fapt, „actul de naştere a unităţii noastre naţionale“. Iar în anul în care sărbătorim Centenarul, ne reîntoarcem în acele zile din 1916, când s-a pornit la luptă pentru un ideal naţional.

În următoarele două săptămâni, „Adevărul“ vă oferă reproduceri ale ziarelor din primele zile de război, din paginile cărora cetăţenii neînregimentaţi aflau despre evoluţia frontului de nord şi de sud, despre relaţiile României cu statele aliate şi duşmane, dar şi despre evenimentele care aveau loc în loc pe alte fronturi, străine. Dar, probabil că rubrica cea mai înspăimântătoare, chiar şi pentru cei de acum, de peste un secol, era „Căzuţi pentru patrie“, în care se înşirau zeci de nume de soldaţi şi de ofiţeri morţi şi răniţi pe front.

Cine nu-şi găsea apropiaţii pe aceste liste, putea să îşi îndrepte atenţia şi către veştile mai bune, despre capturile de război, despre satele eliberate ori despre situaţia din spitalele de campanie. Presa în vremea războiului se făcea cu litere mai apăsate, cu mai mult patos, măcar pentru menţinerea moralului populaţiei.

 „În Dobrogea, avem de semnalat eroismul colonelului Broşteanu, care adunîndu-şi trupele şi punîndu-se în fruntea lor, a pornit la asalt ordonînd trupei să intoneze cântece patriotice. Transfiguraţi, vitejii noştri trăgeau şi cîntau sub ploaia de proiectile duşmane. Priveliştea a stârnit admiraţiunea comandanţilor ruşi cari nu mai conteneau s’o exprime, comunicînd şi prin rapoartele lor. Colonelul Broşteanu este rănit, dar afară de orice pericol“, scria ziarul „Adevărul“, pe 8 septembrie 1916.

Era vremea în care ofensiva română în Transilvania cădea pe plan secund, iar frontul de sud era greu încercat. Campania din 1916 avea să fie un dezastru, primele semne se văzuseră la Turtucaia, însă în aceste zile nu se gândea nimeni la semnele prăbuşirii frontului de sud. Soldaţii luptau înainte.

Comunicatele Marelui Cartier General erau publicate telegrafic, dar cu litere de-o şchioapă pe prima pagină a ziarulul „Frontul de Nord – Mici încăerări. Frontul de Sud – În Dobrogea, lupta continuă aprigă pe tot frontul. Atacuri aeriene – Aeroplane inamice au aruncat bombe asupra oraşului Constanţa (unde n’au cauzat pierderi) şi Piatra-Neamţ (unde au rănit un copil de 6 luni)“.

Când situaţia o cerea, când se întâmpla ceva semnificativ pentru cursul războiului, relatările erau mai pe larg, cu litere îngroşate şi cu italice şi cu majuscule, de toate:

„Frontul de Sud – În Dobrogea, bătălia începută în ziua de 3 septembrie a mers cu intensitate crescândă până în seara de 6 sept. În ziua de 7 sept. inamicul (compus din trupe germane, bulgare şi turceşti) respins s’a retras mai spre sud. În retragerea sa, inamicul a dat foc la sate“.

Femeile, de la A la F

Desigur, veştile de pe frontul românesc se amestecau cu editorialele lui Constantin Mille sau Costa-Foru, cu anchete privind sistemul de organizare a serviciului sanitar al armatei, dar şi cu ştiri privind situaţia internaţională. De pildă, la începutul lunii septembrie, Grecia trecea printr-o serie de schimbări politice interne, considerate aventuri periculoase: „un minister personal al regelui Constantin, sprijinit de faimoasa «Ligă a rezerviştilor» a şi mai faimosului Gunaris, care însă nu mai poate reveni la guvern. (...) Deocamdată, aliaţii au pus Grecia la carantină, sub observaţie – şi flota aliată e la Phaleros. Când va voi să’şi aducă aminte că la 1913 i s’a zis Constantin bulgarochtonul, va fi prea târziu şi pentru Grecia, şi pentru regele ei!“, avertizau reporterii „Adevărul“.

Desigur nu sunt trecute cu vederea nici problemele celor rămaşi acasă. Prin intermediul ziarului se fac strângeri de fonduri pentru familiile celor mobilizaţi şi sunt organizate cantine populare. Apar şi primele semne ale emancipării femeilor, mişcare specifică perioadei războiului mondial în toată Europa: „Comitetul soc. «Mama răniţilor» aduce la cunoştinţă că Vineri 9 septembrie va da de lucru la Palatul Regal str. Câmpineanu 28 femeilor mobilizaţilor. Nu se vor prezenta decât numai femeile ale căror pronume încep cu literile A pînă la F inclusiv şi care vor veni cu adeverinţă a soţului mobilizat de la regiment ori de la secţie sau cu dovadă semnată de preot“.

Acestea erau preocupările românilor în vreme de război, aşa mergea lumea în pragul schimbărilor sociale şi politice. Era greu, dar se menţinea speranţa. Vineri, pe 9 septembrie 1916, se dădea un anunţ succint, dar esenţial pentru bunăstarea şi moralul bucureştenilor: „Cu începere de Duminică se vor redeschide localurile de spectacol din Capitală“.

„Adevěrul“ din vremea războiului mondial

Reproducerile integrale ale ediţiilor „Adevěrul“ din 8, respectiv 9 septembrie 1916 sunt oferite numai cu ziarul „Adevărul“ din data de 22, respectiv 29 mai 2018, care poate fi achiziţionat de la toate punctele de difuzare a presei. Preţul unui ziar este de 3,49 lei.