„Un om fericit”. Volum de benzi desenate dedicat lui Emil Cioran
Emil Cioran, scriitor și filosof reprezentativ al României de secol XX, în ciuda stabilirii sale definitive în Franța începând cu anul 1945, este reinterpretat printr-o prismă adaptată vremurilor contemporane de către casa franceză de editură „Payot Rivages”, grație publicării recente a volumului de benzi desenate „Un homme heureux/Un om fericit”.
În 2021, aceeași casă de editură a publicat cel dintâi volum de benzi desenate, în onoarea scriitorului Emil Cioran, intitulat: „On ne peut vivre qu'à Paris/Nu putem trăi decât la Paris”. Ambele volume au fost ilustrate de Patrice Reytier, artista care a revoluționat universul laconic al benzilor desenate, prin recursul la filosofia profund nihilistă a lui Emil Cioran. Proiectul care inițial a părut „imposibil de realizat”, conform declarației lui Reytier dintr-un interviu acordat revistei franceze „Élements” în 2021, se bucură acum de un succes nemaiîntâlnit în Franța, patria adoptivă a filosofului a cărui gândire a rămas invariabil ancorată în realitățile dureroase ale României de secol XX, informează un comunicat al Ambasadei României în Franța.
Dacă în acest prim volum, cu titlul „Nu putem trăi decât la Paris”, având ca subtitlu, „locul ideal pentru a îți rata viața”, filosoful era înfățișat plimbându-se pe străzile pariziene, întocmai unui flaneur, exprimându-și opiniile despre viață și oameni, atmosfera se schimbă în cel de-al doilea volum, „Un om fericit”. O călătorie ce debutează invariabil în capitala franceză, pe aleile parfumate ale celebrei Jardin des Plantes, „Un om fericit” ne aduce pe meleagurile poetice ale lui Shelley și Lord Byron, ne încântă pe acordurile lui Mozart și ne așază în fața unui șevalet al Renașterii italiene, pentru a îi admira măiestria lui Michelangelo.
După cum ne-a obișnuit în „Cartea amăgirilor”, scriitorul meditează în aforismele sale, acompaniate de sketch-uri sugestive, la istorie, religie, politică și la menirea artistului în societate. Deși titlul conține o aparentă promisiune de a se ține departe de „culmile disperării”, Cioran nu își dezamăgește cititorii adepți ai nihilismului, întrebându-se, de exemplu, într-una dintre pagini: „Cine va scrie Odiseea modernă, epopeea exilului în adâncurile sinelui?”. Ilustrația îl înfățișează pe Cioran așezat pe o bancă, într-o stație de autobuz pariziană poate, așteptând răspunsul la întrebare așa cum Vladimir și Estragon l-au așteptat devotați pe Godot în piesa de teatru absurd a lui Samuel Beckett.
Este greu de imaginat un scriitor care ar mai putea continua Odiseea modernă a literaturii românești cu același aplomb și pasiune demne de opera lui Cioran, dar nu putem decât să ne bucurăm că ecourile filosofului lansate în arta de secol XX răsună cu amplitudine și în secolul XXI, prin decizia creativă a lui Reytier de a îmbina libertatea desenului cu rigorile filosofiei. Cronicarul ziarului francez „Le Point” a desemnat volumul dedicat lui Emil Cioran ca fiind „cea mai bună veste de până acum a anului 2023 și, de altfel, poate singura”, o declarație în care bucuria se alătură amărăciunii, în vremuri marcate de război, în care literatura poate reprezenta unica evadare de pe „culmile disperării”, precizează comunicatul citat.
