ÔÇ×TroieneleÔÇť lui Andrei ┼×erban, un manifest politic jpeg

ÔÇ×TroieneleÔÇť lui Andrei ┼×erban, un manifest politic

├Än urm─â cu 20 de ani, spectacolul s-a jucat la Na┼úionalul bucure┼čtean ├«n timpul mineriadelor. Acum, regizorul l-a reluat la Opera din Ia┼či, oglindind o Rom├ónie actual─â, ÔÇ×├«ntr-o criz─â politic─â teribil─â, dup─â alegeriÔÇť.

Andrei ┼×erban a montat prima dat─â ÔÇ×TroieneleÔÇť dup─â Euripide, ├«n urm─â cu aproape 40 de ani, pe scena Teatrului ÔÇ×La MaMaÔÇť, din New York, iar ├«n 1990 a realizat spectacolul ┼či ├«n ┼úar─â, la Teatrul Na┼úional Bucure┼čti, ca parte a celebrei ÔÇ×Trilogii anticeÔÇť.  Trilogia, care a inclus spectacolele ÔÇ×MedeeaÔÇť, ÔÇ×ElectraÔÇť ┼či ÔÇ×TroieneleÔÇť, a schimbat atunci, ├«n 1990, direc┼úia teatrului rom├ónesc.

ÔÇ×├Äntotdeauna fac altceva c├ónd reiau un spectacol ÔÇô acesta trebuie s─â vorbeasc─â despre momentul actual. ├Än ÔÇÖ90, c├ónd repetam la Teatrul Na┼úional, erau minerii afar─â, adu┼či de Ion Iliescu, ├«n Pia┼úa Universit─â┼úii. ├Än─âuntru, ├«n spectacol, solda┼úii greci asediau publicul. Era o insurec┼úie armat─â ├«n interior, care era oglinda a ceea ce se ├«nt├ómpla afar─â. Ce timpuri revolu┼úionare, ce emo┼úii, am tr─âit atunci!ÔÇť, ┼či-a reamintit Andrei ┼×erban, pentru ÔÇ×Adev─ârulÔÇť.

ÔÇ×Acum, dup─â alegeri, ce se ├«nt├ómpl─â ├«n Rom├ónia este teribil:┼úara trece printr-o criz─â nemaipomenit─â, chiar mai mare dec├ót ├«n 1990. E o schimbare de situa┼úie, ├«n care nu se ┼čtie ce va fi ┼či care va fi destinul Rom├ónieiÔÇť, a punctat Andrei ┼×erban.

MINERII ÔÇô AFAR─é,  ASEDIU ├ÄN─éUNTRU

ÔÇ×P├ón─â acum, am f─âcut acest spectacol numai cu actori de teatru, cu toate c─â e o oper─â c├óntat─â ├«n ├«ntregime ÔÇô nu e niciun cuv├ónt vorbit ca la teatru. Muzica extraordinar─â e compus─â de Liz Swados, cu care am ├«nceput s─â colaborez acum 40 de aniÔÇť, a explicat Andrei ┼×erban.

Spectacolul de la Ia┼či se joac─â pentru prima dat─â cu o orchestra┼úie ampl─â, realizat─â de Lucian Maxim, dirijor care devine percu┼úionist ┼či joac─â ├«n ÔÇ×TroieneleÔÇť. La premierele de pe 13 ┼či 15 decembrie a fost invitat─â, la Ia┼či, compozitoarea Liz Swados.

image

ÔÇ×E prima oar─â c├ónd fac ┬źTroienele┬╗ cu c├ónt─âre┼úi de oper─â, care vor trebui s─â c├ónte ┼či s─â joace ca ┼či actorii. Montarea va fi ├«ntr-un anumit sens similar─â ┼či, ├«n alt sens, cu totul diferit─â fa┼ú─â de cea de la Bucure┼čti, de acum 20 de ani. Tot Doina Levintza face cu totul alte costume.

Atunci, metafora politic─â a  frumoasei Elena a fost simbolic─â, pentru c─â ├«n timp ce mineriada se petrecea ├«n Pia┼úa Universit─â┼úii, troienele erau asediate ├«n Teatrul Na┼úional.

Nu se ┼čtie niciodat─â ce se ├«nt├ómpl─â ├«n politica rom├óneasc─â, premiera de asear─â de la Ia┼či fiind la o s─âpt─âm├ón─â dup─â alegeri. Poate Elena din Troia va provoca un nou cutremur ÔÇô cu politica rom├óneasc─â te po┼úi a┼čtepta la orice dandanaÔÇť, a subliniat Andrei ┼×erban, pentru ÔÇ×Adev─ârulÔÇť.

DUREREA EXILULUI

├Än spectacolul dup─â textul lui Euripide, publicul urc─â pe scen─â ├«n prima parte, ├«n timpul asediului, apoi femeile troiene, costumate ca ni┼čte vestale, ├«n viziunea Doinei Levintza, apar ┼či c├ónt─â de la balcoanele Operei, de la etaj, ├«n timp ce spectatorii iau loc ├«n sal─â. Muzica lui Liz Swados, un fel de poem epic, ├«n genul ÔÇ×Carminei BuranaÔÇť, r─âsun─â cu totul deosebit ├«n decorul Operei din Ia┼či, care ├«n urma renov─ârii recente de┼úine una dintre cele mai frumoase s─âli din Rom├ónia.

image

Partea a doua a spectacolului are un profund caracter liric, fiind o medita┼úie ad├ónc─â, cu accente de incanta┼úii ┼či de ritual. Vapoarele sunt preg─âtite pentru c─âl─âtoria spre Grecia, femeile ├«┼či iau r─âmas bun unele de la altele:vor fi duse ├«n exil, iar durerea lor este cople┼čitoare.

ÔÇ×De┼či au fost deposedate de tot, ceva le-a r─âmas, ceva ce nu le poate fi luat:for┼úa spiritului. O civiliza┼úie a luat sf├ór┼čit. Troienele vor fi asimilate unei noi culturi. Dar aceast─â for┼ú─â spiritual─â e flac─âra care d─â na┼čtere unor noi civiliza┼úii:Troia, Grecia, apoi Roma, fiecare cultur─â a transmis spiritul mai departeÔÇť, a spus Andrei ┼×erban.

Bocetul Andromac─âi e din Oa┼č

ÔÇ×Este extraordinar s─â vezi c─â mesajul lui Euripide este valabil ┼či dup─â 2000 de ani, prin intermediul ritmului ┼či al muzicii se arat─â for┼úa tragediei grece┼čti ┼či mesajul universal al acesteia. ┬źTroienele┬╗ exprim─â experien┼úa dureroas─â a captivit─â┼úii ┼či a exilului femeilor troiene ├«n contrast cu dorin┼úa de a tr─âi liber ┼či ├«mplinitÔÇť, a precizat regizorul.

ÔÇ×Muzica are teme care vin din toate culturile, Lis Swados a vrut s─â vad─â cum se oglinde┼čte tema exilului ┼či a suferin┼úei femeilor troiene ├«n culturi paralele. Compozitoarea a cutreierat toat─â Africa cu echipa lui Peter Brook, a ajuns ├«n America Latin─â sau ├«n Asia, prelu├ónd motive etnografice din diverse culturi. Sunt motive care vin inclusiv din Maramure┼č, din Oa┼č.

Vocea Andromac─âi, care ├«ncearc─â s─â-┼či boteze copilul ├«nainte de a fi omor├ót, e un bocet din Oa┼č. Muzica sun─â extraordinar, gra┼úie ideii ┼či invita┼úiei lui Beatrice Rancea, directorul Operei din Ia┼či, care a ┼či jucat ├«n ┬źTroienele┬╗ de la Bucure┼čti acum 20 de aniÔÇť.

┬źTroienele┬╗ exprim─â experien┼úa dureroas─â a captivit─â┼úii ┼či a exilului femeilor troiene ├«n contrast cu dorin┼úa de a tr─âi liber ┼či ├«mplinitÔÇť

ÔÇ×La ┼čcolile de teatru din America, studen┼úii ├«nva┼ú─â despre acest spectacol ca fiind unul dintre cele mai reprezentative ale avangardei secolului XX, un spectacol care a produs ┬ź┼čoc┬╗ ┼či surpriz─â ├«n ├«ntreaga lume. Am venit la Ia┼či, la invita┼úia lui Beatrice Rancea, tocmai pentru c─â m-a convins c─â studen┼úii ┼či tinerii de la teatru au nevoie s─â vad─â un asemenea spectacol care a f─âcut istorieÔÇŁ.

Din distribu┼úie fac parte arti┼čtii (soli┼čti ┼či membri ai corului, orchestrei ┼či baletului), Operei Na┼úionale Rom├óne Ia┼či, 21 de actori ┼či 8 copii din corul ÔÇ×Juniorii OpereiÔÇŁ.

image

"Opera trateaz─â acela┼či subiect ca opera lui Berlioz Les Troyens.  Limba greac─â veche a lui Euripide (redat─â ├«n original) trateaz─â efectele dezastruoase ale invaziei grecilor ├«n Troia ┼či consecin┼úele tragice ale distrugerii unei civiliza┼úii. Aceste evenimente erau explorate nu ca o ├«nscenare muzeisitic─â, ci o experien┼ú─â visceral─â ce ne poate atinge pe oricare din noi, ├«n orice moment al istoriei.

Cum s-a lucrat? De exemplu, ├«n repeti┼úii le-am dat interpre┼úilor s─â asculte o culegere de bocete maramure┼čene. Actorii ├«ncercau s─â reproduc─â sunetul la ├«nceput prin repetare mecanic─â, apoi descoperind din─âuntru mecanismul vibra┼úiei sonore, astfel ca emisia s─â devin─â organic─â. 

Libretul a evoluat firesc f─âr─â s─â ne gandim la ordinea frazelor, ci la situa┼úiile cheie ale piesei ┼či de acolo am g─âsit expresia cea mai adecvat─â de a le exprima liber ├«n ritm.

Colajul final nu a urmat deloc textul lui Euripide, dar prin ├«nl─ân┼úuirea de ac┼úiuni ┼či situa┼úii-cheie, precis orchestrate, atmosfera ┼či sentimentul piesei au fost recreate.  Si de aceea Beatrice Rancea care juca ┼či dansa ├«n spectacol, mi-a propus s─â refac la Ia┼či acest experiment universal de oper─â teatral─â", poveste┼čte Andrei ┼×erban.

dup─â Euripide

Compozitor:Elizabeth Swados

Regie:Andrei ┼×erban

Regizor secund:Daniela Dima

Costume:Doina Levintza

Director muzical ┼či orchestrator:Lucian Maxim

Hecuba ÔÇö Laura Scripcaru

Cassandra ÔÇö Andreea Chinez

Andromaca ÔÇö Ana Maria Donose  Marcovici

Elena  ÔÇöCristina T─âlamaciu

AchilleÔÇö Jean Kristof Bouton

Menelauas ÔÇö Octavian  Dumitru

sursa:http://adevarul.ro/cultura/teatru/troienelelui-andrei-Serban-manifest-politic-1_50cde643596d720091088d9a/index.html