Traseul tematic „Cetatea Bănița”, deschis pentru turiști
Un traseu ce include cetatea dacică Bănița și Cheile Băniței a fost deschis pentru turiști începând cu data de 1 august.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, în parteneriat cu Primăria Comunei Bănița, Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina , Regia Nationala a Padurilor - Romsilva și Serviciul Public Județean Salvamont Hunedoara, pune la dispoziția publicului traseul tematic „Cetatea Bănița”, realizat pentru a facilita orientarea vizitatorilor și pentru a oferi informații utile privind parcurgerea traseului și recomandările necesare unei vizite în siguranță, anunță Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, pe pagina de Facebook a instituției.
Traseul are o lungime de 0,57 km, un timp estimat de parcurgere de aproximativ 40 de minute (dus), o diferență de nivel de 104 m și un grad de dificultate mediu.
Accesul către cetate presupune traversarea Cheilor Băniței și continuarea traseului prin pădure, pe un drum în pantă. Pentru o experiență plăcută și sigură, recomandăm echiparea corespunzătoare, respectarea marcajelor și a indicațiilor de pe traseu, precum și protejarea patrimoniului cultural și a mediului natural.
Din 1999, Bănița a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte cinci cetăți dacice din Munții Orăștiei, însă până acum cetatea a rămas inaccesibilă turiștilor.
Un loc strategic al dacilor
Cetatea Bănița, „prin poziția ei strategică deosebit de favorabilă, era menită să controleze Valea Jiului și Pasul Vulcan, iar la nevoie să bareze drumul unui dușman ce ar fi intenționat să pătrundă dinspre sud în zona Munților Sebeșului. Fortificația de la Bănița constă dintr-un val de pământ și piatră, un zid de piatră locală și ziduri de calcar fasonate”, informa istoricul Ion Horațiu Crișan, (Civilizația geto-dacilor, vol. 1, București, 2008).
Lucrările realizate de daci au fost însă de o mai mare anvergură, informează cercetătorul științific Daniel Iancu: un zid în lungime de 115 metri apăra prima terasă, care avea în extremitatea nord-estică intrarea constituită dintr-o „poartă monumentală cu trepte de calcar încadrate de balustrade din andezit”. Pe a doua terasă era amenajată o incintă de aproximativ 20 x 17 metri, înconjutată de un zid de 1,4 metri grosime. Acropola, cu poziția ei dominantă, avea o formă trapezoidală.
Istoricul Téglás Gábor amintea cetatea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, afirmând că a fost „grav afectată de construirea căii ferate dintre Simeria și Petroșani, în perioada 1868 -1869. Atunci au fost dislocate din ziduri numeroase blocuri de calcar și au dispărut mai multe dintre terasele de la poalele dealului.
Mai multe pentru tine...
