Sala Tronului, Sufrageria Regală şi Scara Voievozilor vor fi redeschise şi vor putea fi vizitate la MNAR

Sala Tronului, Sufrageria Regală şi Scara Voievozilor vor fi redeschise şi vor putea fi vizitate, începând de sâmbătă, 29 mai, în programul obişnuit al Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR).

Programul special este ocazionat de readucerea în Sala Tronului, după mai bine de 70 de ani, a tronului folosit de toţi regii României. Acesta a fost împrumutat de la Muzeul din Goleşti în colecţia căruia figurează. Confecţionat din lemn aurit şi ornat cu pietre semipreţioase, tronul are pe spătar cifrul regelui Carol I, realizat în bronz poleit şi aplicat pe o placă de onix algerian.

Accesul spre sala Tronului se face prin parcurgerea monumentalei Scări a Voievozilor, construită din marmură de Carrara. În capătul treptelor, se află Apoteoza lui Arthur Verona (1867 - 1946), fresca de pe plafon ce reprezintă alegoric Marea Unire şi friza de portrete realizate de sculptorul Cornel Medrea (1888 - 1946), înfăţişând în medalioane voievozi şi regi ai României.

Sala Tronului este dominată de stema regală monumentală situată în partea opusă absidei tronului, fiind flancată de cele două portrete lui Carol şi Ferdinand, realizate, în 1934, de pictorul Aurel Bordenache (1902 - 1987). Plafonul este decorat cu fresca Ceciliei Cuţescu-Storck - realizată la dorinţa a regelui Carol al II-lea - şi înfăţişează artele (pictura, sculptura, muzica, tragedia, comedia, poezia), „reprezentate în mod simbolic într’o zi de sărbătoare sub cerul românesc, unde veneau din slavă geniile izbânzii şi ale gloriei să încununeze strădania artelor româneşti”, aşa cum consemnează artista în cartea „Fresca unei vieţi”.

Aflată la parterul palatului, Sufrageria Regală se distinge prin decoraţia cu casete cupolate de inspiraţie englezească (stil Robert Adam 1760 - 1800) a plafonului, prin pavimentul caroiat din marmură franceză şi belgiană şi prin şemineurile din marmură de Ruşchiţa.

Toate aceste elemente reflectă preferinţele stilistice ale reginei Maria şi ale regelui Carol al II-lea. Din decoraţia originară fac parte şi operele unor cunoscuţi pictori interbelici: pânzele de mari dimensuni Petrecere la ţară, Pierrot şi Colombina de Iosif Iser (1881 - 1958), Roadele pământului şi Vânatul de Rudolf Schweitzer - Cumpăna (1886 - 1975).

Din momentul inaugurării lor, în anul 1935, şi până în zilele noastre, spaţiile istorice din corpul central al Palatului Regal au cunoscut ravagiile războiului, transformarea în sediul Consiliului de Stat în perioada comunistă şi evenimentele din decembrie 1989, când au fost grav afectate. Acestea au urmat un amplu proces de restaurare, fiind redeschise publicului din 2013.

Spaţiile vor fi deschise în perioada 29 mai - 1 august 2021.