Rusia, imperiul fără sfârșit: de la Ivan cel Groaznic la Putin. Cel mai nou volum al colecției „Marile imperii ale lumii”
De cinci secole încoace, Rusia nu a încetat să își proiecteze umbra peste Europa. Fie că vorbim despre statul țarist, despre imperiul ideologic al Uniunii Sovietice sau despre Federația Rusă de azi, aceeași obsesie pentru expansiune și dominație revine constant, ca un refren al istoriei. Cel mai nou volum al colecției „Marile imperii ale lumii”, semnat de Dan-Silviu Boerescu, urmărește acest fir roșu, legând epoci, conducători și tragedii colective într-o narațiune care merge de la Ivan cel Groaznic până la Vladimir Putin.
Volumul Ivan cel Groaznic, Putin și visul „Marelui Urs” explorează nu doar momentele de glorie militară, ci și clipele de fragilitate și haos. Încă din secolul al XVI-lea, Rusia lui Ivan cel Groaznic își clădește identitatea prin violență și teroare internă, în timp ce își împinge granițele tot mai departe. Câteva generații mai târziu, Petru cel Mare transformă această entitate imensă într-o putere europeană recunoscută, cucerind accesul la Marea Baltică și impunând prin Bătălia de la Poltava (1709) începutul unei noi epoci. Ecaterina cea Mare, la rândul ei, extinde influența până în Marea Neagră și în Balcani, fixând o direcție strategică ce va marca secolele următoare.
Cartea nu se oprește doar la figurile de pe tron. Ea scoate la lumină paradoxul unei civilizații care a dat lumii pe Tolstoi și Dostoievski, pe Ceaikovski și Rahmaninov, pe Kandinski și Tarkovski, dar care, în același timp, și-a aruncat elitele în Gulag și și-a redus cultura la instrument de propagandă. Rusia rămâne, prin excelență, țara contrastelor – melancolia mestecenilor și brutalitatea cnejilor, rafinamentul baletului și teroarea KGB-ului, fastul imperial și cozile la pâine din perioada sovietică.
În centrul volumului se află tema obsesivă a expansiunii. De la așa-zisul „Testament al lui Petru cel Mare” – considerat un fals de istorici, dar care s-a adeverit, tulburător, în practică – până la anexarea Crimeei de către Putin în 2014 și invadarea Ucrainei în 2022, aceeași logică imperială traversează epocile. Boierii, țarii, secretarii generali și președinții Federației Ruse au schimbat doar formele de putere, nu și obiectivele geopolitice.
Dan-Silviu Boerescu reconstruiește acest traseu cu un ochi critic, aducând în prim-plan atât figurile dramatice ale puterii – de la Rasputin la Stalin, de la Lenin și Troțki la Gorbaciov și Elțîn – cât și contextul internațional în care Rusia s-a mișcat mereu ca un actor imprevizibil. De la confruntarea cu Napoleon și dezastrul expediției germane conduse de Hitler, până la încleștările Războiului Rece, fiecare episod confirmă regula: Rusia nu renunță niciodată la ambiția de a fi centrul unui imperiu.
Volumul arată și reversul medaliei: prăbușiri succesive, dezastre umane, frontiere retrasate cu sânge și teroare. Principatele Române au cunoscut din plin presiunea imperiului vecin, de la anexarea Basarabiei în 1812 până la politica duplicitară din secolul XX, completată de lunga noapte comunistă adusă pe tancurile sovietice.
Ivan cel Groaznic, Putin și visul „Marelui Urs” este mai mult decât o simplă carte de istorie. Este un avertisment lucid despre cum autocrația și imperialismul se reinventează continuu, indiferent de ideologia afișată. Țarii, secretarii generali și președinții au purtat uniforme diferite, dar au urmărit aceeași obsesie: dominația regională și controlul total asupra popoarelor din interior și asupra vecinilor din jur.
Într-un moment în care ambițiile imperiale ale Moscovei se rescriu în timp real, lectura acestei cărți devine nu doar o incursiune în trecut, ci și o cheie de înțelegere a prezentului. „Marele Urs” nu doarme niciodată – își schimbă doar forma și chipul prin care își face simțită puterea.
Volumul este disponibil în punctele de distribuție a presei și în librăriile din întreaga țară. Îl puteți comanda și direct, de pe site-ul editurii, accesând acest link.
