Expozi╚Ťie "Istorisiri armene  De la Ararat la Strada Armeneasc─â" jpeg

Expozi╚Ťie "Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armeneasc─â"

Cine nu a auzit de Hanul lui Manuc sau de Muzeul Zambaccian, de Ion Vod─â cel Viteaz, de Ana Aslan, de Theodor Aman, de Garabet Ibr─âileanu, de Spiru Haret, de Mihail Jora, de Anda C─âlug─âreanu, de David Ohanesian sau de Harry Tavitian? Ce justific─â al─âturarea lor ├«n aceea╚Öi fraz─â? R─âd─âcinile vechi armene╚Öti. De la poalele Muntelui Ararat, aflat ast─âzi pe teritoriul Turciei, p├ón─â pe ÔÇ×uli╚Ťa armeneasc─âÔÇŁ, prezent─â ├«nc─â ├«n spa╚Ťiul sau doar ├«n memoria afectiv─â a multor t├órguri ╚Öi ora╚Öe din Rom├ónia, armenii au b─âtut drumuri ├«ntortocheate, au p─âtimit ╚Öi au construit mult.Biserica Armeneasc─â, ora╚Öele Gherla ╚Öi Dumbr─âveni, bisericile de piatr─â ale Sucevei, minunate construc╚Ťii arhitecturale ├«n ora╚Öele Moldovei, ale Transilvaniei, din Bucure╚Öti, Br─âila sau Constan╚Ťa sunt doar c├óteva dintre urmele l─âsate de prezen╚Ťa armenilor printre noi, atestat─â ├«nc─â din vremea form─ârii principatelor rom├óne╚Öti. Armenii au dat Rom├óniei, de-a lungul timpului, personalit─â╚Ťi de seam─â, ╚Öi multe dintre ele ne marcheaz─â via╚Ťa public─â contemporan─â. Nu mul╚Ťi ajungem s─â ├«i ├«nt├ólnim ╚Öi foarte pu╚Ťini reu╚Öim s─â ├«i cunoa╚Ötem ╚Öi s─â ├«n╚Ťelegem ce define╚Öte comunit─â╚Ťile de armeni din Rom├ónia. Comunit─â╚Ťi puternice ╚Öi active, ├«n continu─â mi╚Öcare, asum├óndu-╚Öi plenar o identitate istoric─â ╚Öi cultural─â clar─â, vie ╚Öi r─âspicat afirmat─â ├«n pofida vicisitudinilor unei istorii pu╚Ťin ├«ng─âduitoare cu aceast─â etnie. Printre cele mai interesante culturi-diaspor─â din Europa, ├«mbin├ónd valorile culturale ale Orientului cu cele ale Occidentului, armenii au dus cu ei, oriunde au ajuns, credin╚Ťa cre╚Ötin─â, nego╚Ťul, arta ╚Ťesutului covoarelor, secretul prelucr─ârii pieilor de capr─â (cordovan), ghiudemul ╚Öi pastrama, dar ╚Öi lavashul sau supa de urechiu╚Öe. Armenii poart─â cu ei ╚Öi r─âni deschise de o istorie care le-a fost ostil─â ╚Öi care i-a m├ónat, secole de-a r├óndul, s─â pribegeasc─â ├«n lumea larg─â. Cea mai dureroas─â dintre ele este genocidul armenilor, primul din istoria contemporan─â a omenirii, al c─ârui centenar ├«l comemoreaz─â ├«n acest an, pe 24 aprilie. Muzeul Na╚Ťional al ╚Ü─âranului Rom├ón v─â propune o incursiune ├«n intimitatea cultural─â a armenilor de pe teritoriul Rom├óniei, printr-o serie de evenimente subsumate acestei comemor─âri:1.Vernisajul expozi╚Ťiei Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armeneasc─â, cu participarea fotojurnalistei Andreea T─ânase / Sala Irina Nicolau, vineri, 24 aprilie, ora 16.30.Expozi╚Ťia va fi deschis─â ├«n perioada 24 aprilie ÔÇô 24 mai 2015, de mar╚Ťi p├ón─â duminic─â, orele 10 ÔÇô 18.2. Concert:recital al artistului armean Artur Shahnazarian/ Studioul Horia Bernea, vineri, 24 aprilie, ora 17.30.N─âscut ├«n anul 1958, ├«n Armenia, Artur Shahnazarian este absolvent al Facult─â╚Ťii de Compozi╚Ťie, Dirijat ╚Öi Muzicologie a Conservatorului de Stat din Erevan ╚Öi membru ├«n comitetul director al Uniunii Compozitorilor din Armenia. A cules numeroase mostre de folclor armean ╚Öi, cu sprijinul Cultural Renaissance ╚Öi lucr├ónd cu mai mul╚Ťi arti╚Öti, a ├«nregistrat Fondul de Aur al muzicii monodice populare ╚Öi biserice╚Öti din Armenia (350 de c├óntece populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de c├óntece biserice╚Öti). A sus╚Ťinut concerte-prelegeri ├«n Rom├ónia, Ungaria, SUA, Fran╚Ťa, Germania, Danemarca ╚Öi Norvegia. A publicat multe lucr─âri ╚Ötiin╚Ťifice despre nota╚Ťia muzical─â armeneasc─â din perioada medieval─â ÔÇô sistemul khaz, culturologie, etnologie, folclor ╚Öi educa╚Ťie. Printre compozi╚Ťiile sale muzicale se reg─âsesc aranjamente muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compozi╚Ťii pentru pian ╚Öi voce, cantata pe motive medievale armene╚Öti, ritualul precre╚Ötin Navasard pentru orchestr─â ╚Öi voce, lucr─âri pentru pian, muzic─â coral─â pe motivele poemului lui Grigor Narekatsi, compozi╚Ťii pentru orchestr─â de coarde, cvintetul cu pian, sextetul cu pian, opera-balet David din Sasun, diverse compozi╚Ťii pentru cor. Este unul dintre cei mai buni cunosc─âtori ai vie╚Ťii ╚Öi activit─â╚Ťii lui Komitas (pe numele s─âu laic ╚śogomon ╚śogomonian), cleric, etnomuzicolog, compozitor, aranjor ╚Öi interpret care a tr─âit ├«ntre 1869-1935 ╚Öi este considerat ├«ndeob╚Öte fondatorul ╚Öcolii na╚Ťionale de muzic─â armean─â.3. Lansarea albumului de fotografie Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us de Andreea T─ânase / Clubul ╚Ü─âranului, vineri, 8 mai, ora 18.4. Proiec╚Ťie de film:Armenopolis, suflet armenesc, regizor Florin Kevorkian / Studioul Horia Bernea, vineri, 8 mai, ora 19.5. Bazar armenesc ╚Öi expozi╚Ťia de fotografie Educa╚Ťia armeneasc─â occidental─â / ├«n curtea interioar─â, ├«n perioada 22-24 mai, orele 10 ÔÇô 18.6. Atelier de caligrafie armean─â pentru copii ╚Öi tineri / ╚ścoala Satului, s├ómb─ât─â, 23 mai, ora 11.7. Proiec╚Ťie de film:Armenia ÔÇô The Land of Noah ╚Öi From Ararat to Europe / Studioul Horia Bernea, s├ómb─ât─â, 23 mai, ora 12.Parteneri:Uniunea Armenilor din Rom├ónia Ambasada Armeniei ├«n Rom├ónia Asocia╚Ťia Muzeul ArmeanArhiepiscopia Bisericii Armene ├«n Rom├ónia Parohia Armeano-Catolic─â Gherla

11083968 787790424632326 2561136626583371560 o jpg jpeg