Expoziția „Costumul popular - simbol al identității naționale” la Muzeul Național Cotroceni
Cu prilejul marcării centenarului Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, instituția itinerează expoziția „Costumul popular – simbol al identității naționale”, al cărei vernisaj a avut loc pe 24 iunie 2022, la sediul muzeului.
O serie de piese vestimentare din costumul popular românesc etalate în cadrul expoziției temporare, care au aparținut membrilor Familiei Regale din România, vor putea fi admirate de publicul vizitator, alături de inedite uniforme militare, la Muzeul Național Cotroceni, în cadrul aniversării a 32 de ani de existență ai acestuia din urmă, scrie Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, pe pagina de Facebook a insitutției .
Dat fiind specificul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, credem că este uimitor pentru mulți să afle că în patrimoniul instituției noastre se păstrează imagini și obiecte de această factură. Publicul iubitor de istorie și frumos va fi încântat să admire piese vestimentare din costumul popular românesc, care au aparținut reginelor Elisabeta și Maria sau unor membri ai Familiei Regale a României, precum și uniformele militare care au aparținut regelui Carol I, precum și regelui Ferdinand I.
Prin organizarea acestei expoziții am încercat să punem în valoare frumusețea și perenitatea veșmântului tradițional de-a lungul timpului și să recreăm atmosfera, farmecul și parfumul unor vremuri de altădată. Cred că fiecare dintre noi păstrează, într-un ungher al sufletului, amintiri, nostalgii despre satul bunicilor noștri, unde ne refugiam după viața trepidantă de la oraș.
Costumul popular, mai ales ia românească, s-au dovedit a fi un adevărat creuzet în care s-au păstrat cele mai frumoase valori ale culturii și identității noastre ca popor, în ciuda faptului că astăzi „comercialul” și-a pus amprenta asupra universului tradițional moștenit, în detrimentul „sufletului”. În timp, ia românească s-a dovedit a fi un element definitoriu al culturii naționale, care a depășit granițele țării datorită frumuseții sale, dar și a măiestriei creatorilor populari.
Ia românească a fascinat și continuă să uimească...
...prin cromatică, decoruri și croi și azi, să fie sursă de inspirație pentru unii creatori celebri de modă, fiind piesa vestimentară cea mai cunoscută din întreg costumul popular, care face legătura cu strămoșii noștri, cu rădăcinile noastre și care ne poartă în trecut, amintindu-ne de lada de zestre a bunicii.
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” vă invită într-o surprinzătoare și fermecătoare călătorie înapoi în timp, prin intermediul expoziției temporare „Costumul popular-simbol al identității naționale” organizată în trei săli ale Muzeului Național Cotroceni, respectiv „Sufrageria Germană”, „Salonul de Vânătoare” și „Salonul Florilor”, al cărei vernisaj va avea loc în data de 8 iulie 2023.
Regina Elisabeta (1843-1916) a fost fascinată de tradițiile populare din țara ei de adopție. Primul contact al tinerei Elisabeta de Wied cu România, la puțin timp după căsătoria cu principele Carol, a fost la recepția oferită în onoarea lor, când doamnele din înalta societate a Bucureștilor i-au oferit principesei un dar special, o diademă cu diamante și perle și un costum popular. De această primă întâlnire cu portul popular românesc avea să-și amintească peste ani, atunci când consemna în însemnările sale: „Costumele populare, păstrate din vechime de oamenii din România, erau superbe în culori și strălucire”.
În timpul domniei sale, țara noastră a participat la Expozițiile Universale organizate la Paris în anii 1867, 1889 și 1900, cu multe articole lucrate tradițional de femei, broderii și tapițerii. În anul 1912, sub înaltul patronaj al reginei s-a organizat la Berlin expoziția „Femeia în artă și meșteșuguri”. Prin exemplul personal, a încurajat doamnele din înalta societate să poarte cu mândrie piese vestimentare populare. Iată ce scria Regina Elisabeta în introducerea la cartea „Arta de a lucra cu suveica”, scrisă de prietena ei Lady Katherin Hoare, apărută în anul 1910 la Londra, carte ce se dorea un fel de manual de broderie destinat tinerelor domnişoare: „Oare există tablou mai încântător decât o ţărancă româncă, îmbrăcată în costum popular, cu fustă roşie sau oranj, cu broboada galbenă aruncată peste cozile negre, cu ochi mari, negri şi luminoşi, cu ulciorul verde pe cap, grăbindu-se spre casă, sau o doamnă româncă, cu veşminte splendide, cu un minunat văl alb sau galben, lucrând la războiul de ţesut?”. Despre regina Elisabeta, Alexandru Tzigara-Samurcaș avea să noteze : costumul popular„A redat viața portului, poeziei și cântecului curat românesc, a prezidat sărbători la Palat în costum țărănesc”.
La rândul său, Regina Maria (1875-1938), cea care și-a purtat țara în suflet până la finalul vieții, a admirat tradițiile românești, viața simplă a oamenilor de la țară și portul popular, făcându-le cunoscute în lume prin intermediul povestirilor sale: „Douăzeci și trei de ani am petrecut până acum în această țară, fiecare zi cu bucurii sau necazuri, lumini sau umbre (...) Vreau să vorbesc despre sufletul ei, despre atmosferă, despre țăranii și ostașii ei, de lucruri care m-au făcut să iubesc această țară, care au făcut ca inima mea să bată odată cu inima ei. M-am purtat printre cei mai umili. Am intrat în bordeiele lor, i-am întrebat ce-i doare, le-am ținut pruncii în brațe”.
În anul 1892, când Ferdinand, nepotul regelui Carol I, s-a logodit cu principesa Maria, regele i-a dăruit acesteia, dar și surorilor sale, câte un costum popular românesc.
În călătoriile pe care le făcea în țară, nu de puține ori Regina Maria apărea îmbrăcată în costume populare din diverse regiuni și, fiind o fire îndrăzneață, a accesorizat aceste veștminte populare cu superbele sale bijuterii. A combinat, într-un mod original, piese diferite ale portului popular din Bucovina, din zona Muscelului, Argeșului, Gorjului sau Dobrogei. A purtat cu mândrie și eleganță costumele populare românești, deopotrivă cu uniforma militară, apărând la diferite serate, baluri sau recepții îmbrăcată în cămăși brodate cu motive tradiționale, văluri înflorate, fote și ii.
Astfel, costumul popular românesc își va face intrarea la Curtea Regală, doamnele din înalta societate alegând să îl poarte frecvent, într-o perioadă în care canoanele modei erau dictate de la Paris. A transmis și cultivat și copiilor săi pasiunea pentru tradiția românească și costumul popular. Regina Maria a trăit românește, s-a dăruit cu toată ființa sa acestei țări și a făcut cunoscute în lume cultura și tradițiile românești. De altfel, sub patronajul celor două suverane s-au înființat o serie de societăți de lucru de mână, precum „Albina”, „Furnica”, „Țesătoarea” sau „Maria”, care încurajau dezvoltarea și transmiterea tuturor meșteșugurilor tradiționale casnice, care realizau adevărate bijuterii vestimentare.
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său multe mărturii imagistice ale celor două regine, dar și a unor membri ai Familiei Regale purtând cu eleganță și mândrie costumul popular și uniforma militară cu diferite prilejuri.
În cadrul acestei expoziții temporare, publicul va putea admira, printre altele, rochia-mantie cu motive schilărești din zona Gorjului care a aparținut Reginei Maria, costumele populare care au aparținut principesei Mărioara (Mignon) și principelui Carol, costumul popular din zona Muscel-Argeș, care a aparținut Reginei Elisabeta, piese din costumul popular ce a aparținut principesei Maria (1870-1874), fiica cuplului regal Carol I și Elisabeta, uniforma de amiral a Regelui Ferdinand I, uniforma de general de corp de armată purtată de regele Carol I sau uniformele militare din Regimentul 4 Roșiori, care au aparținut principelui Carol, viitorul rege Carol al II-lea al României și principesei Elisabeta, sora sa.
Toate aceste „bijuterii” etalate în cadrul expoziției sunt completate de opt panouri luminoase, pe care sunt imprimate imagini ale membrilor Dinastiei Regale a României, din patrimoniul muzeului, care transpun vizitatorii într-o lume mirifică de basm.
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” speră ca această expoziție să bucure sufletul și mintea tuturor acelora care iubesc autenticul, frumosul și care vor să transmită generațiilor viitoare dragostea, respectul pentru uniforma militară și costumul popular, pentru adevăratele valori ale culturii și identității noastre naționale.
