Documentar despre realit─â╚Ťile destin ale cumpli╚Ťilor ani 1946 1947 jpeg

Documentar despre realit─â╚Ťile-destin ale cumpli╚Ťilor ani 1946-1947

Dou─â edi┼úii cutremur─âtoare ÔÇ×Adev─âruri despre trecutÔÇŁ, programate miercuri, 18 ┼či 25 noiembrie, ora 22.20, relateaz─â atrocit─â┼úile cumpli┼úilor ani 1946-1947, cu seceta ┼či foametea care au dus la disperare, moarte, canibalism, necrofagie, dezumanizare.

├Än 18 si 25 noiembrie, emisiunea ÔÇ×Adev─âruri despre trecutÔÇŁ de la TVR 1 prezint─â dou─â edi╚Ťii cutremur─âtoare, la care Raluca Rogojin─â a lucrat timp de peste un an de zile. A adunat m─ârturii ├«nfrico╚Ö─âtoare despre disperare, foamete, moarte, canibalism, necrofagie, dezumanizare! Sunt realit─â╚Ťile-destin ale cumpli╚Ťilor ani 1946-1947, despre care ast─âzi ├«nc─â se cunosc foarte pu╚Ťine lucruri.


distrofici2 jpg jpeg

├Än vara lui 1946 au fost ├«nregistrate temperaturi record, ziarele vremii consemn├ónd c─â termometrele ar─âtau ╚Öi 61 de grade Celsius, la umbr─â. P─âm├óntul era p├órjolit ╚Öi toat─â recolta pus─â la p─âm├ónt. Zona Moldovei era cea mai afectat─â din ╚Ťar─â! Oric├ót de mult s-ar fi str─âduit, oamenii nu aveau nicio ╚Öans─â de a se pune la ad─âpost ├«n fa╚Ťa celei mai groaznice crize alimentare care avea s─â loveasc─â Rom├ónia vreodat─â! ╚Üara ├«ntreag─â era nenorocit─â dup─â 4 ani de r─âzboi, cu economia strivit─â, cu 800.000 de mor╚Ťi, sute de mii de r─âni╚Ťi ╚Öi cu infrastructura ciuruit─â. Rom├ónia contribuise cu o suma de 7,4 miliarde de dolari la cheltuielile de r─âzboi, costul pl─âtit de noi fiind cel mai mare dup─â Germania! De╚Öi terminaser─âm r─âzboiul lupt├ónd al─âturi de Alia╚Ťii ├«nving─âtori, la conferin╚Ťa de pace din 1946, Rom├ónia a fost declarat─â ╚Ťar─â ├«nvins─â ╚Öi obligat─â la desp─âgubiri uria╚Öe fa╚Ť─â de c├ó╚Ötig─âtori. Am fost nevoi╚Ťi s─â livr─âm ru╚Öilor zeci de mii de vagoane de carne, produse lactate, cereale, leguminoase, fructe ╚Öi derivate. S-au ad─âugat cheltuielile de ├«ntre╚Ťinere ale trupelor sovietice r─âmase ├«n ╚Ťar─â, sub pretextul iern─ârii ├«n cazarmele rom├óne╚Öti. N-au mai ie╚Öit p├ón─â-n 1958!

├Än primul documentar, difuzat ├«n 18 noiembrie, de la 22.20, pe TVR 1, vor fi prezentate dramele prin care au trecut rom├ónii din jude╚Ťele Boto╚Öani ╚Öi Vaslui, cele mai afectate de secet─â. Ioana Timon din satul Valea Grecului (jud.Vaslui) ├«╚Öi aminte╚Öte cum ajunsese s─â m─ân├ónce orice gr─âunte pe care ├«l g─âsea pe drum. Gheorghe Boicu din comuna Vlasine╚Öti (jud. Boto╚Öani) poveste╚Öte cum p─ârin╚Ťii ├«l hr─âneau cu terci pe el ╚Öi pe ceilal╚Ťi 6 fra╚Ťi, cum oamenii m├óncau buruiene ╚Öi fierbeau iarba care mai r─âm─âsese nep├órjolit─â de secet─â, pentru a hr─âni copiii. Pentru sora lui Gheorghe Boicu, Ortansa Botezatu, cea mai cumplit─â imagine este aceea cu femeile ╚Öi copiii care pl├óngeau pe drumuri cer╚Öind o firimitur─â de m├óncare ╚Öi implor├ónd: ÔÇ×V─â rog, nu m─â l─âsa╚Ťi s─â mor!ÔÇŁ


Vera Stratulat, fosta invatatoare in Chiperceni jpg jpeg

Maria ╚śologon din comuna Vl─âsine╚Öti, jud. Boto╚Öani, ├«╚Öi aminte╚Öte c├ót de mult s-a bucurat sora ei c├ónd a reu╚Öit s─â capete de la o feti╚Ť─â din vecini at├óta m─âlai c├ót a ├«nc─âput ├«ntr-o cutie de chibrituri. Fostul ├«nv─â╚Ť─âtor Gheorghe Burac poveste╚Öte cum vecinii lui au murit lihni╚Ťi, iar despre al╚Ťi s─âteni ├«╚Öi aminte╚Öte cum se rugau s─â moar─â mai repede pentru a nu mai ├«ndura foamea.

Oamenii ajunseser─â la gesturi extreme: m├óncau hum─â, opinci, animale moarte, plante otr─âvitoare. V├ónduser─â tot ce aveau prin case pentru un gram de m├óncare! Mul╚Ťi au murit atunci de tifos exantematic sau de alte boli generate de ├«nfometarea ├«ndelungat─â ╚Öi de lipsa apei. Nu se ╚Ötie c├ó╚Ťi mor╚Ťi a secerat foametea. Autorit─â╚Ťile nu aveau niciun interes s─â fac─â recens─âminte ├«n acest sens, ba dimpotriv─â! ├Än istoriografia comunist─â, foametea din anii 46-47 era amintit─â tangen╚Ťial. Nu s-a vorbit nici despre datoriile noastre de r─âzboi fa╚Ť─â de ru╚Öi sau fa╚Ť─â de Alia╚Ťi, a╚Öa cum nici nu s-a recunoscut c─â Rom├ónia a fost tratat─â ca ╚Ťar─â ├«nvins─â. F─âr─â s─â ╚Ötie prea multe despre ce ├«nv├órteau autorit─â╚Ťile la nivel ├«nalt, rom├ónii au fost nevoi┼úi s─â ├«nve╚Ťe pe cont propriu, supravie╚Ťuirea.

Dacă în România nenorocirile cauzate de cumplita secetă din 1946 au fost devastatoare, peste Prut, în Republica Moldova, ele au trimis zeci de mii de oameni direct în iad! Pentru Stalin, seceta a fost prilejul ideal pentru organizarea unei campanii de exterminare a unui întreg popor!


soldat mancand jpg jpeg

Tot ├«n edi╚Ťia din 18 noiembrie, la ÔÇ×Adev─âruri despre trecutÔÇŁ prezent─âm istoria ├«ngrozitoare a rom├ónilor basarabeni din acei ani 46-47, urm├ónd ca ├«n episodul 2, difuzat ├«n data de 25 noiembrie s─â complet─âm tabloul ├«nt├ómpl─ârilor desprinse parc─â din cele mai negre co╚Ömaruri. Supravie╚Ťuitorii acelor timpuri povestesc cu groaz─â ├«n priviri despre vremurile ├«n care oamenii m├óncau oameni, la propriu. Cazurile de canibalism ╚Öi necrofagie sunt confirmate de documentele vremii.

Larisa Turea a fost prima care a avut curajul s─â scrie despre foametea la care au fost supu╚Öi moldovenii: ÔÇ×Armatele sovietice au intrat ├«n acest teritoriu ca pe un p─âm├ónt cucerit de la du╚Öman. ╚śi au aplicat tactica p─âm├óntului ars! Au rechizi╚Ťionat absolut toate cerealele, au rechizi╚Ťionat vitele, i-au l─âsat pe oameni s─â moar─â de foame la propriu!ÔÇŁ

Fosta ├«nv─â╚Ť─âtoare Vera Stratulat ├«╚Öi aminte╚Öte cum sovieticii au umblat zi ╚Öi noapte pentru a aduna orice provizie pe care ar mai fi putut-o avea oamenii dup─â acel an secetos. Anatol Eremia avea 15 ani ├«n 1946 ╚Öi poveste╚Öte despre cei care le-au luat ╚Öi ultimul gr─âunte: ÔÇ×Erau bine organiza╚Ťi! ╚śi erau organiza╚Ťi de conducerea raionului. Erau ni╚Öte tineri activi╚Öti ╚Öi veneau prin sate cu dou─â ma╚Öini. ├Äntr-o ma╚Öin─â, ├«ntr-un camion era un taraf de muzican╚Ťi, cel─âlalt era gol. ╚śi c├ót se facea controlul prin gospodarie ╚Öi p├ón─â ├«nc─ârcau ce g─âseau, c├ónta muzica la poart─â. ╚śi a pornit ╚Öi o zical─â: dac─â cineva spunea ceva ce nu se potrivea regimului, contra statului, ├«i spunea: < B─âi, ie seama s─â nu-╚Ťi c├ónte muzica la poart─â!>ÔÇŁ

Documentele din arhiva de stat a Republicii Moldova demonstreaz─â miile de abuzuri care au fost f─âcute asupra basarabenilor. Procesele verbale ├«ntocmite ├«ntre anii 1946-1947 atest─â faptul c─â ╚Ť─âranii f─âceau peste 3 ani de ├«nchisoare pentru vina de a se fi ÔÇťeschivatÔÇŁ de la predarea p├óinii c─âtre stat. Ani grei de deten╚Ťie primeau ╚Öi cei ale c─âror produse nu erau considerate suficient de calitative. P─ârin╚Ťii ai c─âror copii ├«nnebuni╚Ťi de foame furau un cartof sau c├óteva spice de gr├óu primeau pedeapsa cu ├«nchisoarea de la 6 la 10 ani pentru, cit─âm: ÔÇťvina de a fi atras minorii ├«n s─âv├ór╚Öirea crimelorÔÇŁ.

O iarn─â cumplit─â a fost cea din anii 46-47. Oamenii au murit slei╚Ťi de foame, incapabili s─â mai ias─â din casele ├«ngropate sub n─âme╚Ťi. Mul╚Ťi au fost ╚Öi cei care s-au pr─âp─âdit, ├«n c─âutarea unei f─âr├óme de hran─â, la zeci de kilometri dep─ârtare de cas─â. C├ónd r─âzbeau s─â ias─â din bordeiele s─âr─âc─âcioase, copiii se t├órau spre ╚Öcoal─â. Nu din dragoste de carte, ci pentru c─â la ╚Öcoal─â, din ÔÇťbun─âvoin╚ŤaÔÇŁ statului sovietic, elevii primeau zilnic 200 de grame de p├óine.


Marin Petru Bulai jpg jpeg

Vera Stratulat (fost─â ├«nv─â╚Ťatoare ├«n satul Chiperceni): ÔÇ×S-o ├«nceput o foamete grozav─â! Iat─â, imi amintesc cum un b─âie╚Ťel venea la ╚Öcoal─â cu capul umflat ca o minge de fotbal! Numai v├órful la pleoape se vedea. ╚śi eu ├«l intreb: DaÔÇÖ el parc─â bucuros c─â ├«i mai de╚Ötept ca mine, zice: . Se umflau-distrofia, se umflau de foamete! Copiii veneau la scoala slei╚Ťi de puteri!ÔÇŁ Pavel B─âlan (avea 8 ani ├«n anul 1946): ÔÇ×Pu╚Ťini care mergeau pe picioare! Mai mul╚Ťi mergeau a╚Öa, t├ór├óndu-se sau mergeau pe m├óini ╚Öi pe picioare.ÔÇŁ

Dac─â primul episod - care va fi difuzat ├«n data de 18 noiembrie, de la 22.20, la TVR 1 - prezint─â ├«nt├ómpl─âri care dep─â╚Öesc adesea limita de ├«n╚Ťelegere a omului contemporan, episodul al doilea, programat ├«n data de 25 noiembrie, dezv─âluie faptele atroce ale unui regim pentru care omul nu ├«nsemna nimic. Din vremuri ├«n care oamenii ├«nnebuneau de foame la propriu, basarabenii povestesc cazurile de necrofagie ╚Öi canibalism petrecute chiar sub ochii lor.

Despre seria Adev─âruri despre trecut de la TVR 1: 

 ÔÇ×Se ├«mplinesc deja 6 ani de c├ónd m─ârturisim f─âr─â patim─â despre destinul omului de r├ónd ├«n comunism. Orice suferin┼ú─â are ├«n ea pl├óns ┼či smerenie. Ast─âzi ├«ns─â, supravie┼úuitorii povestesc ├«n tihn─â, sf─âtos ┼či simplu, despre cum au ├«nv─â┼úat s─â alunece pe spirala dureriiÔÇŁ, declar─â Raluca Rogojin─â, produc─âtorul uneia dintre cele mai apreciate emisiuni de publicistic─â a Televiziunii Rom├óne. 

Arhiva TVR p─âstreaz─â m─ârturii cutremur─âtoare despre realit─â┼úile anilor ceau┼či┼čti. Istoria a consemnat multe, s-au scris mii de c─âr┼úi. Dar Televiziunea Rom├ón─â este unica de┼úin─âtoare a istoriei ultimilor 50 de ani, ├«n imagini. Adev─ârat depozitar de istorie vie. Realizatorii Adev─âruri despre trecut vorbesc, ├«n imagini ┼či comentarii, despre evenimente marcante ale istoriei noastre recente, dezv─âluie ├«nt├ómpl─âri pe care partidul le-a ├«ngropat timp de 50 de ani.  

Pentru dou─â edi╚Ťii din acest sezon ÔÇô cele din din 18 ┼či 25 noiembrie ÔÇô realizatorii ne propun s─â ne ├«ntoarcem cu mai mult ├«n timp ├«n urm─â, spre finalul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial ┼či ne vor dezv─âlui evenimentele cumplite care s-au petrecut ├«n anul 1946.