Povestea lui Saul Steinberg ÔÇô uitat ├«n Rom├ónia, celebru pe mapamond jpeg

Povestea lui Saul Steinberg ÔÇô uitat ├«n Rom├ónia, celebru pe mapamond

­čôü Biografii
Autor: Olimpia Cop─âcenaru

Prea pu╚Ťin cunoscut publicului din ╚Ťara sa natal─â, Rom├ónia, Saul Steinberg a fost unul dintre cei mai iubi╚Ťi arti╚Öti ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile ╚Öi schi╚Ťele sale ce au ilustrat paginile revistei The New Yorker pentru aproape ╚Öase decenii, fiind adesea comparat cu Picasso, Miro sau Duchamp.   

Drumul spre gloria new-yorkez─â

Saul Steinberg s-a n─âscut ├«n R├ómnicu S─ârat ├«n anul 1914, ├«ntr-o familie de imigran╚Ťi evrei. Copil─âria lui Steinberg este legat─â de dou─â repere importante:leg─âtoria de c─âr╚Ťi a tat─âlui s─âu, unde face cuno╚Ötin╚Ť─â cu reproduceri ale unor picturi celebre, ale c─âror elemente se vor reg─âsi ulterior ├«n operele sale, respectiv albumele de familie, folosite de artist ca prim model pentru desene ╚Öi schi╚Ťe. 

 0310281101 jpg jpeg
Saul Steinberg alături de o reproducere a sa la vârsta de șase ani. Fotografie din anul 1978

Saul Steinberg alături de o reproducere a sa la vârsta de șase ani. Fotografie din anul 1978

Dup─â absolvirea Liceului Matei Basarab din Bucure╚Öti, se ├«nscrie la cursurile Facult─â╚Ťii de Filosofie din cadrul Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, pe care le frecventeaz─â doar un an, afirm├ónd:

ÔÇ×├Än Rom├ónia nu puteam practic s─â-mi tr─âiesc via╚Ťa cea mai bun─â, s─â ajung la treizeci, patruzeci ori cincizeci de ani s─â fiu un om recunoscut.ÔÇŁ, declar├óndu-se dezgustat de abuzurile din societatea interbelic─â:ÔÇ×nu puteai duce via╚Ťa domneasc─â a celui care, at├ót c├ót are bani, g─âse╚Öte mereu persoane de v├ónzareÔÇŁ. Se ├«nscrie ulterior la sec╚Ťia de Arhitectur─â a Politehnicii din Milano, absolvind ├«n anul 1940.

 3226033810 jpg jpeg
Steinberg în Milano, în anii 1930

Steinberg în Milano, în anii 1930

Studiile constituie un punct de r─âscruce al carierei sale. De╚Öi nu a proiectat niciodat─â cl─âdiri ├«n sensul propriu-zis, acestea l-au ajutat ├«n sensul dob├óndirii sim╚Ťului fin al detaliului. ├Änsu╚Öi Steinberg afirma despre facultatea absolvit─â c─â reprezint─â ÔÇ×un stagiu de formare minunat pentru orice, ├«n afar─â de arhitectur─âÔÇŁ, declar├óndu-se ├«nsp─âim├óntat de g├óndul c─â liniile pe care le desena ar fi putut deveni cl─âdiri.

P─âr─âse╚Öte Italia fascist─â imediat dup─â ob╚Ťinerea diplomei, nu ├«nainte de a-╚Öi vinde primele desene. Dup─â sosirea ├«n Statele Unite din anul 1942, ├«ncepe fructuoasa colaborare cu The New Yorker, iar ├«n 1944 se c─âs─âtore╚Öte cu Hedda Lindenberg Sterne, pictori╚Ť─â rom├ónc─â apar╚Ťin├ónd Suprarealismului ╚Öi Expresionismului Abstract, prieten─â apropiat─â cu arti╚Öti ca Victor Brauner sau Jackson Pollock.

 

sterne1 obit popup jpg jpeg
Hedda Sterne fotografiat─â ├«n anul 1951, ├«n revista Life, al─âturi de al╚Ťi pictori apar╚Ťin├ónd Expresionismului Abstract, fiind cunoscut─â drept singura femeie din grupul The Irascibles

Hedda Sterne fotografiat─â ├«n anul 1951, ├«n revista Life, al─âturi de al╚Ťi pictori apar╚Ťin├ónd Expresionismului Abstract, fiind cunoscut─â drept singura femeie din grupul The Irascibles

Artistul Saul Steinberg

Colaborarea lui Steinberg cu The New Yorker a ├«nsumat 85 de coper╚Ťi ╚Öi 642 de desene ╚Öi ilustra╚Ťii incluse ├«n paginile revistei care i-a adus celebritatea.

Primele sale schi╚Ťe apar ├«nc─â din anul 1941, perioad─â ├«n care artistul se afla ├«nc─â ├«n Italia sau chiar ├«n Republica Dominican─â, ╚Ťar─â ├«n care s-a refugiat de politicile antisemite, urm├ónd ca ├«n anul urm─âtor revista s─â ├«i sponsorizeze intrarea ├«n Statele Unite.

Opera lui Steinberg a evoluat treptat, desenatorul cre├óndu-╚Öi propriul sistem de semne ╚Öi simboluri. Probabil cea mai cunoscut─â crea╚Ťie a artistului este View of the World from 9thAvenue, faimoasa copert─â ce ilustreaz─â edi╚Ťia din 29 Martie 1976 a The New Yorker, considerat─â de mul╚Ťi un capitol important ├«n domeniul geografiei mentale.

24 view of the world jpg jpeg
View of the World from 9th Avenue. Opera de referin╚Ť─â a lui Saul Steinberg

View of the World from 9th Avenue. Opera de referin╚Ť─â a lui Saul Steinberg

├Än anul 2005, American Society of Magazine Editorsa publicat o list─â a ilustra╚Ťiilor de copert─â ce au avut cel mai mare impact asupra publicului ├«n ultimii 40 de ani, plas├ónd View of the World from 9thAvenue pe locul al patrulea. Aceast─â parodie a h─âr╚Ťii lumii, dominat─â de Manhattan, privit de locuitorii New York-ului drept centrul cultural al universului, a fost reprodus─â ╚Öi adaptat─â p├ón─â ├«n prezent de sute de publica╚Ťii, satiriz├ónd aspecte ale societ─â╚Ťii actuale.

1209ld1 jpg jpeg

Adapt─âri ale View of the World from 9thAvenue

a) How China Sees the World, adaptare realizat─â de c─âtre The Economist

b) A View of the World from Pennsylvania Avenue, adaptare ce redă lumea privită de la Casa Albă, în timpul mandatului lui G.W. Bush

c) New Yorker's view from 9th Avenue--via Apple Maps, adaptare ce parodiaz─â h─âr╚Ťile produse de c─âtre Apple

 Modul ├«n care New York-ul ╚Öi, implicit, Statele Unite ale Americii, privesc restul lumii devin teme predilecte ale operei lui Steinberg. Popularitatea lucr─ârii ├«i aduce artistului propunerea de a expune 250 de lucr─âri, desene, colaje, picturi pe lemn sau p├ónz─â, caricaturi, ├«n cadrul Withney Museum of American Art din New York. De╚Öi flatat de a fi ├«n centrul aten╚Ťiei, Steinberg afirma:ÔÇ×Nu am depins niciodat─â de istoricii de art─â sau de binecuv├ónt─ârile muzeelor ╚Öi ale criticilor. Acestea au venit cu timpul.ÔÇŁ

O alt─â etap─â important─â a crea╚Ťiilor lui Saul Steinberg este reprezentat─â de colaborarea cu Le Masque, fiind promovate astfel celebrele ÔÇ×m─â╚ÖtiÔÇŁ ale lui Steinberg: pungi de h├órtie sau buc─â╚Ťi de carton decupate, decorate de c─âtre artist pentru a evoca diferite st─âri, purtate de c─âtre el sau prietenii s─âi ├«n timp ce erau surprin╚Öi de c─âtre fotografia austriac─â Inge Morath, ├«n cadrul proiectului Masquerade. Elementul comun al lucr─ârilor lui Steinberg este satirizarea sistemelor sociale ╚Öi politice ╚Öi a fobiilor umane, surprinse adesea prin ideea de deghizare.

Foto 6

ss9 jpg jpeg
Proiectul Masquerade și celebrele măști ale lui Steinberg

Proiectul Masquerade și celebrele măști ale lui Steinberg

Mo╚Ötenirea artistului. Funda╚Ťia Saul Steinberg

Funda╚Ťia Saul Steinbergeste o organiza╚Ťie non-profit ├«nfiin╚Ťat─â conform dorin╚Ťei exprimate ├«n testamentul artistului. Aceasta de╚Ťine ├«n prezent drepturile de autor asupra operelor de art─â ╚Öi scrierilor artistului, iar rolul s─âu major este de a promova contribu╚Ťia lui Steinberg ├«n arta secolului XX prin organizarea de expozi╚Ťii ╚Öi realizarea de articole. Funda╚Ťia de╚Ťine, de asemenea, o pozi╚Ťie important─â ├«n r├óndul studen╚Ťilor americani, pe care ├«i ├«ncurajeaz─â s─â ├«╚Öi expun─â operele ├«n cadrul unor galerii de art─â.

Colec╚Ťia operelor lui Saul Steinberg a fost divizat─â ├«ntre funda╚Ťia ce-i poart─â numele ╚Öi Biblioteca de C─âr╚Ťi Rare ╚Öi Manuscrise Beinecke, din cadrul Universit─â╚Ťii Yale, c─âreia i s-a atribuit ╚Öi arhiva cu ├«nscrisuri personale ale lui Steinberg. Cu toate acestea, opere ale lui Saul Steinberg au ajuns ├«n colec╚Ťii private ╚Öi publice de pe tot mapamondul, incluz├ónd Institutul de Art─â din Chicago, Illinois, Muzeul Brooklyn, New York, Muzeul de Art─â Dallas, Texas, Muzeul Caricaturilor din Basel, Funda╚Ťia Le Corbusier din Paris, Moderna Museet din Stockholm, Instituto Valenciano de Arte Moderno din Valencia sau Muzeul Israelului din Ierusalim.

Anul 2014 a reprezentat un moment important ├«n istoria funda╚Ťiei, aceasta s─ârb─âtorind 100 de ani de la na╚Öterea caricaturistului, fiind organizate evenimente at├ót ├«n Statele Unite, c├ót ╚Öi ├«n Europa, ├«n Barcelona sau la Rimini. 

Fran├žoise Mouly, art editor-ul The New Yorker, afirma cu privire la Steinberg:ÔÇ×Nu a fost un pictor, nici un caricaturist...El a g─âsit locul unde arta se intersecteaz─â cu caricatura. A creat propria realitate ├«ntr-un mod niciun alt artist n-ar putea.ÔÇŁ