Otto Wagner ÔÇô 100 de ani de la moartea celui care a revolu╚Ťionat arhitectura vienez─â  jpeg

Otto Wagner ÔÇô 100 de ani de la moartea celui care a revolu╚Ťionat arhitectura vienez─â

­čôü Biografii
Autor: Ioana Popa

Parte din mi╚Öcarea secessionist─â, Otto Wagner r─âm├óne ├«n istorie ca unul dintre cei care au pus bazele arhitecturii moderniste ├«n Europa. 

├Ändeplinirea propriilor dorin╚Ťe sau pe cele ale mamei

N─âscut ├«n vara anului 1841, Otto Wagner a avut o influen╚Ť─â considerabil─â ├«n arhitectura celei de-a doua jum─ât─â╚Ťi a secolului al XIX-lea ╚Öi cea a ├«nceputului de secol XX. Orfan de tat─â de la v├órsta de cinci ani, acesta refuz─â s─â ├«ndeplineasc─â dorin╚Ťa mamei sale de a urma o carier─â umanist─â ╚Öi la ╚Öaisprezece ani se ├«nscrie la Institutul Politehnic din Viena.

Cu ajutorul lui Theophil Hansen, Wagner pleac─â la Berlin, la K├Ânigliche Bauakademie, iar ├«n 1861 se ├«ntoarce ├«n capitala Austriei, unde ├«╚Öi continu─â studiile de specialitate ├«n cadrul Academiei de Arte Frumoase (aici ├«i are ca mentori pe renumi╚Ťii arhitec╚Ťi Siccardsburg ╚Öi van der N├╝ll, autori ai cl─âdirii ├«n care func╚Ťioneaz─â Opera de Stat), studii pe care le finalizeaz─â un an mai t├órziu. Debuteaz─â ca arhitect sub ├«ndrumarea lui Ludwig von F├Ârster, cel care a proiectat faimosul Ringstrasse, ocup├ónd de la ├«nceput o func╚Ťie important─â ├«n studioul acestuia.

├Än 1863 Otto Wagner se c─âs─âtore╚Öte cu Josefine Domhart, la insisten╚Ťele mamei sale. La scurt timp dup─â moartea acesteia, ├«n 1880, sc─âpat de "├«nchisoarea moral─â" ├«n care se afla, acesta divor╚Ťeaz─â ╚Öi se rec─âs─âtore╚Öte cu Louise Stiffel.

Momente din a doua parte a vie╚Ťii

Anul 1894 ├«l g─âse╚Öte pe Wagner ├«n func╚Ťia de profesor ╚Öi director al sec╚Ťiei de arhitectur─â din cadrul Academiei de Arte Frumoase din Viena. Proiectele ╚Öcolii sale atrag numero╚Öi doritori, iar ├«n 1912, c├ónd Wagner se pensioneaz─â, cel ce ├«i urmeaz─â la catedr─â este respins de studen╚Ťi. Astfel, Wagner se vede nevoit s─â continue s─â predea ├«n particular.

├Än 1896, acesta public─â una dintre c─âr╚Ťile sale cele mai cunoscute, "Modern Architecture". Principiile revolu╚Ťionare pe care le sus╚Ťine vor face ca cea de-a patra edi╚Ťie, ap─ârut─â ├«n 1914 s─â primeasc─â un nou titlu, "Architecture Today" (Arhitectura de ast─âzi).

Pe l├óng─â proiectele de succes pe care le-a concretizat au existat ╚Öi construc╚Ťii r─âmase la stadiul de plan. Printre acestea se num─âr─â cl─âdiri precum: un muzeu al ora╚Öului, un muzeu tehnic, o nou─â cl─âdire pentru Academia de Arte Frumoase, un Minister de R─âzboi ╚Öi un Minister al Comer╚Ťului.

image

Otto Wagner și Primul Război Mondial

├Än ultimii ani ai Primului R─âzboi Mondial, Wagner a proiectat spitale, bar─âci pentru solda╚Ťi ╚Öi biserici cu rol provizoriu.

Anul termin─ârii primei mari conflagra╚Ťii a secolului XX coincide cu stingerea din via╚Ť─â a unuia dintre princialii lideri ai mi╚Öc─ârii moderniste din arhitectura european─â. Acesta vede pentru ultima dat─â lumina zilei pe 11 aprilie 1918 ╚Öi este ├«nmorm├óntat ├«n cimitirul Hietzing.

Unde găsim semnătura lui Otto Wagner în Viena de astăzi

Influen╚Ťat ini╚Ťial de stilul Art Nouveau, Wagner r─âm├óne cunoscut ├«n arhiectur─â pentru o serie de construc╚Ťii cu elemente pe c├ót de interesante pe at├ót de diverse.

Casa Majolika, 1898-1899

Una dintre cl─âdirile ├«n stil Art Nouveau de care se leag─â numele s─âu se afl─â pe Linke Wienzeile, la num─ârul 40. Numele imobilului de apartamente ce se afl─â la aceast─â adres─â provine de la asem─ânarea decorului de fa╚Ťad─â cu cel al ceramicii majolica.

Sta╚Ťia de cale ferat─â Karlsplatz, 1898-1900

Unul dintre cele mai importante proiecte ale lui Wagner a fost realizarea unei re╚Ťele de transport pe ╚Öin─â care avea rolul de a conecta centrul cu zonele periferice ale ora╚Öului aflat ├«n plin─â dezvoltare. Utiliz├ónd ca materie prim─â fierul, piatra ╚Öi c─âr─âmida, proiectul s─âu a cuprins 36 de sta╚Ťii ╚Öi 15 poduri, majoritatea fiind decorate ├«n stil Art Nouveau.

Ast─âzi, la Karlsplatz, poate fi admirat unul dintre pavilioanele r─âmase ├«n picioare p├ón─â ├«n zilele noastre, pavilion ce con╚Ťine un mic muzeu dedicat lui Wagner ╚Öi proiectului s─âu.

Sediul Casei de Economii a Poștei, 1903-1912

Considerat─â poate cea mai important─â oper─â a arhitectului, cl─âdirea pune accent ├«n primul r├ónd pe func╚Ťionalitate. Imobilul ridicat ├«n stil modernist este caracterizat prin ├«mbinarea materialelor tradi╚Ťionale, precum marmura, cu materiale de tipul sticlei, aluminiului ╚Öi fierului. Tavanul din sticl─â dintre parter ╚Öi primul etaj creaz─â senza╚Ťia de luminozitate, atmosfera redat─â put├ónd fi comparat─â cu cea din Chicago's Rookery Building, cl─âdire proiectat─â de Frank Lloyd Wright ├«n 1905.

Biserica Sfântul Leopold, 1904-1907

├Äntr-o epoc─â ├«n care nu doar arhitectura ci ╚Öi psihiatria se modernizeaz─â, datorit─â ideilor doctorului Sigmund Freud, Wagner este ales s─â proiecteze o biseric─â l├óng─â Spitalul de Psihiatrie din Viena. Arhitectul considera c─â o construc╚Ťie trebuie s─â serveasc─â nevoilor oamenilor care o folosesc, inclusiv celor bolnavi psihic. ├Än plus, acesta era de p─ârere c─â at├óta timp c├ót arhitectura nu ╚Ťine cont de nevoile omului contemporan, ea ├«nceteaz─â a mai fi art─â.

Biserica, ridicată din cărămidă, este decorată cu plăci de marmură, iar cupola sa este realizată din cupru și aur.

Villa I, 1886

├Äntre anii 1886 ╚Öi 1888 Wagner construie╚Öte o cas─â ├«n care va locui al─âturi de prima sa so╚Ťie, imobil ce va r─âm├óne cunoscut sub denumirea de Villa I. Din 1988 (c├ónd cl─âdirea a ├«mplinit 100 de ani de la fondare) ╚Öi p├ón─â ast─âzi, aici ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea muzeul Ernst Fuchs, unde vizitatorii pot admira lucr─ârile artistului.

O nou─â so╚Ťie, o nou─â cas─â ÔÇô Villa II, 1912

Situat─â ├«n apropiere de Villa I, casa ├«i este dedicat─â de aceast─â dat─â celei de-a doua so╚Ťii a arhitectului. Spre deosebire de cea precedent─â, ├«n construc╚Ťia acesteia se reg─âsesc influen╚Ťele moderniste, favorizate ╚Öi de proiectul la care arhitectul a lucrat ├«n paralel, cl─âdirea Casei de Economii a Po╚Ötei.

Astfel, la 100 de ani de la moartea sa, Viena are suficiente motive de a-i mul╚Ťumi arhitectului ale c─ârui idei au revolu╚Ťionat ├«ntregul ora╚Ö cu un secol ├«n urm─â ╚Öi ale c─ârui opere str├óng ╚Öi ast─âzi ├«n jurul lor mii de vizitatori din ├«ntreaga lume.

Surse:

http://www.ottowagner.com/otto-wagner-en-US/

https://www.wien.info/en/sightseeing/vienna-2018/vienna-2018-wagner-biography

https://www.ernstfuchsmuseum.at/index.php?id=5

https://www.britannica.com/biography/Otto-Wagner

https://www.thoughtco.com/otto-wagner-selected-vienna-architecture-177924

https://study.com/academy/lesson/otto-wagner-buildings-modern-architecture.html